Ce se cere și unde se pierd punctele
La Academia de Poliție, istoria românilor înseamnă 30 de întrebări din 90, o treime din test. Nu se cere înșiruire de date: grilele întreabă cine a făcut ce, prin ce document, în ce context și cu ce urmare. Variantele false sunt aproape întotdeauna evenimente și personaje reale, mutate în alt an, în alt loc sau în alt rol.
De aceea memorarea unei liste de ani nu ajunge, dar nici povestirea vagă: trebuie legate între ele numele, documentul, anul și consecința. Cele de mai jos merg cronologic, tocmai ca să se vadă firul.
Cele 12 de mai jos acoperă 12 teme din câte se dau la această materie. La fiecare ai răspunsul corect, explicația și o observație despre capcana din spatele variantelor false.
Alege răspunsul tău; explicația apare pe loc. Reia de câte ori vrei.
12 de grile, rezolvate și explicate
În perioada în care Dacia era provincie imperială, conducerea sa administrativă și militară era încredințată unui înalt demnitar numit direct de împărat. Cum se numea funcția guvernatorului provinciei Dacia?
Răspuns corect: a) Dacia, provincie imperială, era condusă de un legatus Augusti pro praetore, numit direct de împărat; sub Marcus Aurelius, cele trei Dacii aveau un guvernator consular unic.
Capcana: Toate cele patru funcții au existat în lumea romană. Se cere cea a unei provincii imperiale, nu a uneia senatoriale.
Teoria imigraționistă, potrivit căreia poporul român nu s-ar fi format pe teritoriul fostei Dacii, a fost formulată sistematic în 1871 de Robert Roesler în lucrarea:
Răspuns corect: c) Robert Roesler a formulat teoria imigraționistă în „Romänische Studien” (1871), negând continuitatea daco-romană la nord de Dunăre.
Capcana: Toate titlurile sunt lucrări reale de istorie. Reține autorul împreună cu titlul și cu anul; luate separat, se amestecă între ele.
Primul document care atestă formațiuni politice românești la sud de Carpați (voievodatele lui Litovoi și Seneslau) este:
Răspuns corect: c) Diploma cavalerilor ioaniți, emisă la 2 iunie 1247, atestă documentar cnezatele lui Ioan și Farcaș și voievodatele lui Litovoi și Seneslau, la sud de Carpați.
Capcana: Cele patru documente sunt din același secol și se citează des împreună. Se cere primul care atestă formațiuni la sud de Carpați, nu primul document în general.
Voievodul care a desăvârșit întemeierea Moldovei independente, în jurul anului 1359, venind din Maramureș, a fost:
Răspuns corect: d) Bogdan I, voievod din Cuhea (Maramureș), a trecut în Moldova în jurul anului 1359, înlăturând dependența față de Ungaria și întemeind statul independent.
Capcana: Dragoș și Bogdan apar în aceeași poveste a întemeierii, dar cu roluri diferite: unul descalecă, celălalt înlătură dependența.
Ridicarea antiotomană a lui Mihai Viteazul a debutat, la 13 noiembrie 1594, prin masacrarea creditorilor și a garnizoanei otomane din:
Răspuns corect: d) La 13 noiembrie 1594, la București, Mihai a poruncit uciderea creditorilor și a garnizoanei otomane, marcând ruperea de Poartă.
Capcana: Anii și orașele se amestecă ușor. Leagă fiecare moment de locul lui: obținerea domniei, ruperea de Poartă, bătăliile.
Adunările (Divanurile) ad-hoc, convocate în 1857 pentru consultarea populației asupra unirii, au fost prevăzute prin:
Răspuns corect: c) Divanurile ad-hoc din 1857 au fost convocate în baza Tratatului de la Paris (1856), pentru consultarea populației asupra unirii.
Capcana: Tratatul și convenția de la Paris sunt la doi ani distanță și se confundă constant. Unul prevede consultarea populației, celălalt organizează Principatele.
Constituția din 1866 a fost elaborată luând ca model, în principal:
Răspuns corect: b) Constituția din 1 iulie 1866 a fost inspirată de Constituția liberală a Belgiei din 1831, considerată cea mai avansată a epocii.
Capcana: Toate cele patru constituții existau la acea dată. Se cere modelul care a stat la bază, nu o constituție contemporană oarecare.
Asediul care a marcat decisiv Războiul de Independență din 1877-1878 s-a purtat la:
Răspuns corect: d) Asediul Plevnei, apărată de Osman Pașa, a fost operațiunea decisivă a campaniei din 1877, încheiată cu capitularea otomană la 28 noiembrie 1877.
Capcana: Toate cele patru localități apar în războaiele ruso-turce, așa că geografia nu ajută. Se cere asediul care a hotărât campania din 1877.
Revizuirea Constituției din 1917, în timpul Primului Război Mondial, a consacrat principiile:
Răspuns corect: b) Revizuirea din 1917 (Iași) a consacrat principiile votului universal și ale reformei agrare, aplicate după război. Precizare: votului universal și ale reformei agrare — exproprierea pentru împroprietărire.
Capcana: Cele două principii se rețin ca pereche. Variantele greșite propun fie ce fusese înainte — votul cenzitar —, fie schimbări venite abia după 1947.
Adunarea reprezentativă care a votat unirea Basarabiei cu România în 1918, Sfatul Țării, a fost prezidată de:
Răspuns corect: b) Sfatul Țării, prezidat de Ion Inculeț, a votat unirea Basarabiei cu România la 27 martie / 9 aprilie 1918.
Capcana: Toate numele au făcut parte din mișcarea din Basarabia. Se cere cine a prezidat adunarea, nu cine a fost membru marcant.
În urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, Carol al II-lea a abdicat în favoarea fiului său Mihai I la:
Răspuns corect: c) Carol al II-lea a abdicat la 6 septembrie 1940, după pierderea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a nord-vestului Transilvaniei.
Capcana: Datele din 1940 sunt multe și apropiate. Leagă fiecare dată de evenimentul ei, altfel se suprapun.
A doua Constituție a regimului comunist din România datează din anul:
Răspuns corect: c) A doua constituție comunistă a fost adoptată la 24 septembrie 1952.
Capcana: Sunt patru ani în care România a avut sau și-a schimbat constituția. Numără constituțiile regimului comunist, nu toate constituțiile.
Ce urmează după aceste douăsprezece
Banca de istoria românilor are 2.396 de grile, cu cele date chiar la examen puse primele, plus cele 20 de probe oficiale din arhivă. Se deschid cu abonament — plată unică pe o lună, 3 sau 6 luni, pentru toată banca.
Tot pe site, fără cont: șase grile din examene și celelalte două pagini de grile rezolvate, pe subiectele academiei de poliție și pe grile de admitere rezolvate.
Mai departe
Treizeci de întrebări din 90 la Academie: cronologie, cauze și consecințe, nu date memorate.
Admitere Academia de PolițieEtapele concursului, probele eliminatorii, cele trei discipline și ce diferă față de școlile de agenți.
Subiectele Academiei de PolițieToate subiectele de admitere 2010–2026, pe discipline și variante, cu baremele Academiei.
Grile de admitere rezolvateRăspunsul corect, explicația și capcana din spatele variantelor false, la toate materiile probei scrise.