Istoria românilor la Academia de Poliție: cele nouă teme din tematica 2026

La Facultatea de Poliție a Academiei „Alexandru Ioan Cuza”, proba scrisă este un test grilă la trei discipline — istorie, limba română și o limbă străină —, cu 3 ore pentru tot testul (art. 26 și 27 din Regulamentul de admitere 2026). Fiecare disciplină are 30 de întrebări, iar fiecare întrebare are alocate 0,3 puncte (art. 65). Nota se calculează cu un punct din oficiu, așa că 30 de răspunsuri corecte dau nota 10, iar fiecare răspuns corect adaugă 0,3 la nota disciplinei.

Două reguli fac din istorie o materie pe care nu o poți sacrifica. Pentru a promova proba scrisă îți trebuie minimum nota 5 la fiecare disciplină (art. 66) — la istorie, asta înseamnă cel puțin 14 răspunsuri corecte din 30. Apoi, la medii egale, nota de la istorie e al treilea criteriu de departajare, după nota la proba de evaluare a performanței fizice și cea de la limba română (art. 76).

„Tematica de concurs este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare [...]. Subiectele vor fi elaborate în baza prezentelor tematici și nu vizează conținutul unui manual anume.” — Anexa nr. 5 la Regulamentul de admitere 2026

Capitolul «II. Istorie» din Anexa nr. 5 are patru blocuri: A. Popoare și spații istorice, B. Oamenii, societatea și lumea ideilor, C. Statul și politica și D. Relațiile internaționale, cu nouă teme în total. Blocurile sunt domeniile programei de istorie de liceu, iar titlurile temelor sunt cele pe care le găsești și în programa de bacalaureat la istorie.

Tema B.1 cere ideologiile „în România și în Europa”, iar D.3 pune România în contextul Războiului rece — de aici întrebările despre nazism, fascism sau Zidul Berlinului din subiectele recente.

În subiectele din 2022–2026, cele 30 de întrebări s-au împărțit în trei tipuri, câte zece. De obicei, ordinea a fost: răspuns unic, perechi de enunțuri, ordonări cronologice; în 2024, ordonările au venit primele.

Două observații practice. Varianta „ambele false” nu a existat în aceste subiecte, deci cel puțin un enunț din pereche e adevărat. Iar ordinea literelor s-a schimbat de la o întrebare la alta în 2025 și 2026 — citește de fiecare dată ce înseamnă a, b, c, d.

Relația cauzală există doar când un fapt l-a produs pe celălalt. Două fapte adevărate din aceeași domnie sau din același an nu sunt, prin asta, cauză și efect.

Fiecare pagină are locul temei în tematica 2026, o cronologie, cauzele și consecințele, capcanele din grile și exerciții „Verifică-te” scrise de noi.

Tematica e împărțită pe domenii, nu pe epoci. Învață temele în perechi care acoperă aceeași perioadă, ca firul cronologic să fie unul singur:

1. Evul Mediu: C.1 (autonomiile și instituțiile) împreună cu D.1 (diplomația și războaiele) — una e interiorul statului, cealaltă relațiile lui externe.
2. Romanitatea (A.1): după Evul Mediu, când știi deja cine au fost cronicarii, apoi reluată după statul modern, pentru Școala Ardeleană și teoria lui Roesler.
3. Epoca modernă: C.2 (statul român modern) împreună cu D.2 (criza orientală și marile alianțe).
4. Constituțiile (B.2): o temă transversală, de la primele acte constituționale ale secolului al XIX-lea la revizuirea din 2003 — bună de parcurs după C.2.
5. Secolul XX: B.1 (ideologiile), apoi C.3 (România postbelică) și D.3 (Războiul rece).

Ține o singură fișă cronologică pentru toate temele: la ordonări nu se cere anul, ci ce a fost înainte. Apoi exersează pe subiectele oficiale ale Academiei și pe grilele de istorie rezolvate.