Limba franceză la admiterea în Poliție: tematica oficială, capitol cu capitol

La școlile postliceale M.A.I., tematica 2026 are capitolul «II. Limba străină» (15% — pe formatul folosit din 2022, 15 întrebări din 90), cu franceza sau engleza la alegere. Lista numește explicit câteva puncte fine: omisiunea articolului, acordul participiului trecut, si condițional și si dubitativ, verbele impersonale.

La Academia de Poliție, Anexa nr. 5 la Regulamentul de admitere 2026, capitolul «IV. Limba franceză», merge mai departe. Limba străină e una dintre cele trei discipline ale testului grilă: 30 de întrebări, câte 0,3 puncte; limba (engleză, franceză sau germană) se alege prin cererea de participare.

Înlocuirea cu „de” e capcana principală: după negație (Je n'ai pas de permis. Il ne boit pas de café.) și după adverbe și expresii de cantitate (beaucoup de travail, peu de temps, trop de voitures, une bouteille d'eau). Excepții de reținut: după être negația nu schimbă articolul (Ce n'est pas un problème.), iar bien des și la plupart des păstrează articolul. După aimer, préférer, détester se folosește articolul hotărât: J'aime le café.

Omisiunea articolului: profesia după être (Il est policier, dar C'est un policier), după en și sans (en voiture, sans permis), în complementele substantivului (un agent de police, une carte d'identité).

Genul nu coincide mereu cu româna: le problème, le système, le musée, le lycée sunt masculine; la fin, la dent, la souris sunt feminine (în română: sfârșitul, dintele, șoarecele). Genul poate schimba sensul: le poste (postul) / la poste (poșta).

Exprimarea cazurilor (Academie): franceza nu declină substantivul; genitivul se face cu de (la voiture du voisin), dativul cu à (Je donne le dossier à l'agent).

Adjectivul calificativ se acordă în gen și număr cu substantivul. Femininul: +e (grand – grande), -er → -ère (cher – chère), -f → -ve (actif – active), -x → -se (heureux – heureuse), dublarea consoanei (bon – bonne, ancien – ancienne), forme speciale (blanc – blanche, public – publique). Beau, nouveau, vieux devin bel, nouvel, vieil înaintea unui masculin care începe cu vocală sau h mut: un bel appartement, un vieil homme. Pentru un masculin și un feminin, acordul e la masculin plural: une veste et un pantalon noirs.

• Comparația: plus / moins / aussi … que; superlativul le plus, la moins. Neregulate: bon – meilleur – le meilleur (niciodată plus bon), bien – mieux – le mieux. Meilleur e adjectiv (la meilleure solution), mieux e adverb (il conduit mieux).
• Posesivele: son, sa, ses se acordă cu obiectul posedat, nu cu posesorul (sa voiture = mașina lui sau a ei); înaintea unui feminin cu vocală se folosește mon, ton, son: mon adresse. Leur (un obiect) / leurs (mai multe).
• Demonstrativele: ce, cet (înainte de vocală: cet agent), cette, ces. Nehotărâtele: chaque (doar singular), quelques, plusieurs, tout / tous, aucun.
• Numeralul: vingt et un, soixante et onze, dar quatre-vingt-un; quatre-vingts și deux cents iau -s doar când nu urmează alt număr (quatre-vingt-deux, deux cent trois); mille e invariabil. La date se folosește cardinalul, cu excepția primei zile: le premier mai, dar le deux mai.
• Adverbul: de la adjectivele în -ant / -ent, adverbul de mod iese în -amment / -emment (constamment, prudemment). Si e și adverb de afirmație, ca răspuns la o întrebare negativă: Tu ne viens pas ? — Si.

Locul lor (Academie): înaintea verbului, în ordinea me / te / se / nous / vous → le / la / les → lui / leur → y → en: Il me le donne. Je le lui donne. Il y en a. La timpurile compuse stau înaintea auxiliarului (Je le lui ai donné), la fel în interogația cu inversiune (Le lui as-tu donné ?). La imperativul afirmativ trec după verb, cu cratimă, iar me devine moi: Donne-le-moi. Dis-lui. Vas-y. La imperativul negativ revin înainte: Ne me le donne pas.

• Leur pronume personal nu ia niciodată -s (je leur parle); -s apare doar la posesiv: leurs dossiers, les leurs.
• Cu penser à + persoană nu se folosește y și nici lui, ci pronumele tonic: Je pense à lui.
• Relativele: qui (subiect), que (complement direct), dont (înlocuiește un complement introdus de de, lucru sau persoană: le dossier dont j'ai besoin, l'homme dont je parle), où (loc și timp: le jour où il est venu), lequel, auquel, duquel.
• On cere verbul la persoana a III-a singular: On part à huit heures.

Auxiliarul. Majoritatea verbelor formează timpurile compuse cu avoir. Cu être se conjugă verbele pronominale și un grup de verbe de mișcare și de schimbare a stării: aller, venir, arriver, partir, entrer, sortir, monter, descendre, naître, mourir, rester, tomber, retourner, passer și majoritatea derivatelor lor (devenir, revenir, rentrer; dar prévenir și dépasser se conjugă cu avoir: J'ai prévenu la police.). Când au complement direct, unele trec la avoir: Elle est sortie, dar Elle a sorti la voiture du garage.

• Passé composé sau imparfait: acțiunea încheiată, punctuală, față de descriere, obicei, fundal: Je lisais quand le téléphone a sonné.
• Formele perifrastice (Academie): Je vais partir (viitor apropiat), Je viens de finir (trecut recent), Je suis en train de lire (acțiune în desfășurare).
• Subjonctivul după il faut que, vouloir que, avoir peur que, bien que, pour que, avant que, à condition que, sans que: Il faut que tu sois là. Bien qu'il fasse froid… Capcane: espérer que și après que cer indicativul. La Academie, și în relative: Je cherche un collègue qui sache l'allemand. C'est le meilleur film que j'aie vu.
• Diatezele: pasivă cu être + participiu acordat cu subiectul (Les suspects ont été arrêtés par la police.); reflexivă, uneori cu sens pasiv (Ce livre se vend bien.). Impersonalele: il faut, il pleut, il s'agit de, il y a, il est interdit de fumer. Gerunziul: en + participiul prezent (Il s'est blessé en conduisant).

După si condițional nu stă niciodată viitorul sau condiționalul. Altfel e si dubitativ, cel al întrebării indirecte: Je me demande s'il viendra. Aici viitorul e corect. Si se elidează doar înainte de il / ils: s'il, dar si elle.

Concordanța la indicativ: cu verbul principal la trecut, simultaneitatea se exprimă prin imparfait (Il a dit qu'il était malade), anterioritatea prin plus-que-parfait (qu'il avait été malade), posterioritatea prin condițional (qu'il viendrait). În discursul indirect se schimbă și reperele (demain → le lendemain, hier → la veille), iar întrebarea pierde inversiunea: Il demande si tu viens, ce que tu veux, où tu vas. Concordanța la subjonctiv (Academie): în limba curentă, subjonctivul prezent pentru simultaneitate și posterioritate și subjonctivul trecut pentru anterioritate; imparfait și plus-que-parfait de subjonctiv țin de limba literară.

• Interogația directă: intonație, est-ce que sau inversiune (A-t-il signé ?).
• Negația: ne … pas / jamais / plus / rien / personne. Je n'ai rien vu, dar Je n'ai vu personne; la infinitiv, ne și pas / jamais / plus / rien stau amândouă înainte (dar ne voir personne): ne pas fumer. Ne … que nu neagă, ci restrânge: Il n'a que vingt ans (doar douăzeci).
• Circumstanțialele (la școli, „subordonate circumstanțiale”; Anexa 5 le numește pe tipuri): cauza (parce que, puisque, comme), scopul (pour que, afin que + subjonctiv), consecința (si bien que, tellement … que), condiția (à condition que + subjonctiv, au cas où + condițional), concesia (bien que + subjonctiv, même si + indicativ).
• Emfaza: C'est le chauffeur qui a appelé la police. C'est à toi que je parle. Sau prin dislocare: Ce dossier, je l'ai lu.

Prepozițiile cu nume de țări și orașe: en France, en Roumanie (feminine), au Canada, au Portugal (masculine), aux États-Unis (plural), à Paris (orașe). De timp: en mai, en 2026; depuis (de), pendant (timp de), il y a (acum … zile); dans deux jours (peste două zile) față de en deux jours (în două zile). Locuțiuni frecvente: grâce à (cauză bună) / à cause de (cauză rea), au lieu de, à côté de. Conjuncțiile coordonatoare: mais, ou, et, donc, or, ni, car.

Polisemie: la peine (pedeapsă, efort; ce n'est pas la peine = nu merită). Familii de cuvinte: juge, juger, jugement. Antonime prin prefix: légal – illégal.

Modele de itemi explicați: grile de franceză rezolvate. Încearcă întâi exercițiile de mai jos.