Postul și cine candidează
Documentul oficial se numește „Tematica și bibliografia recomandate candidaților înscriși la concursul de ocupare a postului de execuție vacant de inginer de sistem (ofițer) – Direcția de Comunicații și Tehnologia Informației”. Din tematică se vede profilul postului: administrarea serverelor Windows și Linux, a serviciilor de identitate și de e-mail, a infrastructurii virtualizate și a rețelelor, cu baze solide de programare și de baze de date.
Un post de ofițer ca acesta se poate ocupa pe două căi: prin trecerea agenților de poliție cu studiile superioare cerute în corpul ofițerilor (TCO) sau din sursă externă, de către civili care au aceste studii. Documentul de tematică nu spune pe ce cale s-a organizat concursul, așa că ruta, condițiile de studii și eventuala vechime le afli din anunț. Etapele concursului sunt explicate pe pagina concursului din sursă externă și TCO. Lista exactă a cărților se verifică în anunțul la care te înscrii.
Tematica: zece surse tehnice, pe domenii
| Domeniul | Sursa din bibliografie | Ce trebuie să stăpânești |
|---|---|---|
| Windows Server | MCSA 70-740 și 70-742 Cert Guide (Windows Server 2016) | instalare, stocare, Hyper-V, clustering, Active Directory, Group Policy |
| Linux | Rughiniș, Deaconescu, Milescu, Bardac – „Introducere în sisteme de operare” | pachete, utilizatori, fișiere, procese, rețea, shell scripting |
| Exam Ref 70-345 (Exchange Server 2016) | baze de date mailbox, transport, securitate, scenarii hibride | |
| Virtualizare | vSphere 7.0: VM Administration și Networking | mașini virtuale, șabloane, switch-uri standard și distribuite |
| Rețele | Tanenbaum – „Rețele de calculatoare”, ed. a IV-a; Cisco CCENT/CCNA ICND1 100-101 | nivelurile rețelei, adresare IPv4 și IPv6, subnetare, VLAN, rutare |
| Programare | Smeureanu, Dârdală – „Programarea orientată obiect în limbajul C++” | clase, moștenire, funcții virtuale, șabloane, STL |
| Baze de date | Felicia Ionescu – „Proiectarea bazelor de date” | modelul relațional, interogări, normalizare, tranzacții |
Bibliografia trimite și la documentația oficială Microsoft, VMware și Cisco. Versiunile din cărți (Windows Server 2016, Exchange 2016, vSphere 7.0) nu mai sunt cele mai noi, iar examenele de certificare din titlurile ghidurilor (MCSA 70-740 și 70-742, Exchange 70-345, ICND1 100-101) au fost retrase între timp de Microsoft și Cisco; pentru concurs contează însă bibliografia, nu versiunea curentă a produsului sau a certificării.
Servere, identitate și virtualizare
Cele două ghiduri MCSA acoperă aproape tot ce face un administrator Windows. Din primul (70-740) intră opțiunile de instalare ale Windows Server 2016 (cu interfață grafică, Server Core, Nano Server), discurile și volumele, deduplicarea datelor și Storage Spaces Direct, apoi Hyper-V — mașini virtuale, stocare și rețelistică virtuală, containere —, clusterele de failover, mutarea mașinilor virtuale, echilibrarea încărcării (NLB), întreținerea și monitorizarea serverelor.
Al doilea (70-742) e despre identitate: domeniile Active Directory, întreținerea lor, Group Policy, serviciile de certificate și federarea identității. Întrebările clasice sunt aici: cele cinci roluri FSMO și care dintre ele sunt la nivel de pădure (Schema Master, Domain Naming Master) și care la nivel de domeniu (RID Master, PDC Emulator, Infrastructure Master); ordinea de aplicare a politicilor de grup — local, site, domeniu, unitate organizațională — și faptul că, în regula generală, ultima aplicată câștigă la conflict (cu excepțiile date de opțiunile Enforced și Block Inheritance).
Exchange 2016 se cere pe șase capitole: bazele de date de tip mailbox, serviciile de acces client, serviciile de transport, infrastructura cu destinatarii și securitatea, conformitatea (arhivare, eDiscovery, audit) și, la final, coexistența, scenariile hibride, migrarea și federarea. Pe vSphere, distincția care cade cel mai des e între switch-ul standard, configurat pe fiecare gazdă, și cel distribuit, gestionat centralizat din vCenter; funcții precum LACP sau Network I/O Control țin de switch-ul distribuit (capitolul din tematică se numește chiar „LACP Support on a vSphere Distributed Switch”).
Rețelele: Tanenbaum și CCNA
Tanenbaum e cartea de teorie. Tematica cere opt capitole: introducerea, nivelul fizic, nivelul legătură de date, subnivelul de acces la mediu, nivelul rețea, nivelul transport, nivelul aplicație și securitatea rețelelor. Insistă pe mecanisme: detecția și corecția erorilor, protocoalele de acces multiplu, algoritmii de dirijare, controlul congestiei, diferența dintre TCP și UDP, DNS, criptografia cu cheie simetrică și publică.
Ghidul Cisco ICND1 e cartea de practică: Ethernet și switch-uri, adresarea IPv4 și subnetarea, IPv6, comenzile IOS, rutarea, VLAN-urile. Subnetarea trebuie făcută repede și fără greșeală — e calcul, nu memorare, și se câștigă doar prin exercițiu:
Un prefix /26 înseamnă mască 255.255.255.192: 64 de adrese pe subrețea, din care 62 utilizabile pentru gazde (se scad adresa de rețea și cea de broadcast). O rețea /24 se împarte astfel în 4 subrețele.
Fă-ți un tabel propriu cu prefixele de la /24 la /30 — mască, număr de adrese, gazde utilizabile — și reconstruiește-l din memorie până nu mai greșești.
C++ și bazele de date
Cartea de C++ urmează ordinea clasică a programării orientate obiect: abstractizarea datelor și clasa, supraîncărcarea operatorilor și a funcțiilor, clasele derivate, moștenirea și funcțiile virtuale, operatorii de intrare/ieșire pe stream-uri, structurile de date dinamice, șabloanele, domeniile de nume, biblioteca standard de șabloane (STL), identificarea tipului la execuție și fișierul ca obiect. Dacă primești o secvență de cod și trebuie să spui ce afișează, citește-o pas cu pas, cu atenție la constructori, destructori și la apelul funcțiilor virtuale prin pointeri la clasa de bază.
La baze de date se cer modelul relațional, interogările, dezvoltarea unui sistem de baze de date, normalizarea relațiilor și gestiunea tranzacțiilor cu refacerea după defecte. Două lucruri merită știute pe de rost: formele normale — FN1 (valori atomice), FN2 (fără dependențe parțiale de cheie), FN3 (fără dependențe tranzitive), forma normală Boyce-Codd (orice determinant e cheie candidat) — și proprietățile tranzacțiilor: atomicitate, consistență, izolare, durabilitate.
Cele patru acte normative
Legislația ocupă puțin loc în bibliografie, dar pentru un candidat cu profil tehnic e materia cea mai străină — și, totodată, cea mai ușor de învățat complet. Se cer:
- Legea nr. 218/2002 — toate cele șapte capitole: dispoziții generale, organizare și funcționare, atribuțiile Poliției Române, personalul, drepturi și obligații, asigurarea logistică, materială și financiară, dispoziții finale;
- Legea nr. 360/2002 — selecția și pregătirea, gradele, raportul de serviciu, ocuparea posturilor vacante, drepturile, îndatoririle, restrângerea unor drepturi, Corpul Național al Polițiștilor, recompensele, răspunderea și sancțiunile — inclusiv răspunderea materială, reglementată direct în lege din 28.06.2024 (art. 63–63^10, introduse prin O.U.G. nr. 82/2024);
- H.G. nr. 585/2002 — Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate, cu toate capitolele, inclusiv cel despre INFOSEC;
- H.G. nr. 781/2002 — protecția informațiilor secrete de serviciu.
Pentru un inginer de sistem, capitolul INFOSEC din H.G. nr. 585/2002 e cel mai apropiat de meserie: informațiile clasificate în format electronic se protejează similar celor pe hârtie; sistemele care le stochează, le procesează sau le transmit pot face asta numai dacă sunt autorizate, trec prin acreditare și operează într-unul din trei moduri — dedicat, de nivel înalt sau multi-nivel; nicio persoană nu trebuie să aibă acces la toate programele și cheile de securitate; software-ul neautorizat e interzis; sistemele care lucrează cu secrete de stat se protejează și împotriva radiațiilor compromițătoare (TEMPEST).
Din H.G. nr. 781/2002 reține regulile de marcare și acces: numărul de înregistrare al documentului secret de serviciu e precedat de litera „S” (art. 2), iar accesul se face pe baza unei autorizații scrise emise de conducătorul unității (art. 6). Contextul legal complet e pe pagina Legii nr. 182/2002.
Regulile din H.G. nr. 585/2002 (art. 236 și următoarele) și din H.G. nr. 781/2002 sunt verificate pe forma în vigoare la 25.09.2026 (ultima modificare consolidată a H.G. nr. 585/2002: 24.03.2005); Legea nr. 360/2002, pe forma în vigoare la 24.09.2026 (ultima modificare consolidată: 28.06.2024). Verifică oricum, la data anunțului, dacă a apărut ceva nou.
Planul de învățare
Bibliografia e mare — mii de pagini, dacă o citești integral. Strategia realistă e să pleci de la ce știi deja și să acoperi golurile, nu să iei cărțile la rând.
- Legislația, din prima săptămână, câte o oră pe zi până la examen — e scurtă, sigură și ușor de pierdut dacă o lași la final.
- Rețelele: Tanenbaum pe mecanisme, ICND1 pe calcul; subnetare zilnică.
- Windows Server și Active Directory, cu un laborator propriu: o mașină virtuală de evaluare te ajută să fixezi rolurile și politicile.
- Linux: comenzi, permisiuni, procese, servicii de rețea, scripturi.
- vSphere și Exchange, pe structura capitolelor din tematică.
- C++ și bazele de date: exerciții de urmărire a codului, normalizări pe exemple mici.
Pentru partea de lege folosește grilele din secțiunea TCO; pentru partea tehnică, întrebările de la sfârșitul capitolelor din ghidurile de certificare sunt cel mai apropiat model de grilă.
Capcanele specifice
- Versiunea produsului. Răspunde după Windows Server 2016 și vSphere 7.0, chiar dacă la serviciu lucrezi cu altă versiune.
- Adrese utilizabile. La subnetare, varianta falsă tipică e numărul total de adrese în locul celui de gazde utilizabile.
- Secret de serviciu nu e nivel. Clasele sunt secrete de stat și secrete de serviciu; nivelurile există doar la secretele de stat.
1. Câte gazde utilizabile are o subrețea /27?
30: masca 255.255.255.224 dă 32 de adrese, din care se scad adresa de rețea și cea de broadcast.
2. Care roluri FSMO sunt unice în toată pădurea Active Directory?
Schema Master și Domain Naming Master. RID Master, PDC Emulator și Infrastructure Master există în fiecare domeniu.
3. Cum se marchează un document secret de serviciu?
Numărul de înregistrare e precedat de litera „S”, iar pe fiecare pagină se înscrie „secret de serviciu” (art. 2 din H.G. nr. 781/2002).
Întrebări frecvente
Ce cărți se cer la concursul de inginer de sistem?
În documentul analizat: două ghiduri MCSA pentru Windows Server 2016, un manual de sisteme de operare Linux, ghidul pentru Exchange Server 2016, două ghiduri VMware vSphere 7.0, Tanenbaum, ghidul Cisco ICND1, un manual de C++ și unul de baze de date, plus documentațiile oficiale ale producătorilor.
Ce acte normative intră la concurs?
Legea nr. 218/2002, Legea nr. 360/2002, H.G. nr. 585/2002 și H.G. nr. 781/2002, conform documentului analizat. Verifică lista în anunțul concursului tău.
Trebuie să am certificări Microsoft sau Cisco?
Documentul de tematică nu cere certificări, ci materia din cărți. Condițiile de participare, inclusiv studiile, sunt cele din anunț.
Pot învăța pe versiuni mai noi de Windows Server sau vSphere?
Pentru înțelegere, da; multe concepte au rămas aceleași. La examen însă răspunsurile se raportează la versiunile din bibliografie, așa că verifică în carte orice diferență de funcționalitate.
Cât contează partea de legislație?
Cele patru acte sunt o parte mică din bibliografie, dar sunt și cele mai ușor de învățat complet: o întrebare de lege e una pe care o poți rezolva sigur dacă ai citit textul. Merită tratate cu seriozitate de la început.
Mai departe
Cele 26 de specializări ale concursurilor TCO și sursă externă, fiecare cu tematica și bibliografia explicate: acte, porțiuni, ordinea de învățare.
Sursă externă și TCOÎncadrarea directă și trecerea în corpul ofițerilor: cum decurge concursul și cum înveți tematica postului.
Legea 182/2002 — informațiile clasificateLegea 182/2002 și standardele din H.G. 585/2002: clasele și nivelurile de secretizare, cine clasifică, termenele, accesul și marcarea documentelor.
TCO și sursă externăLegislația și domeniile de specialitate, pe fiecare structură, cu testele anilor anteriori.