TCO Cazier judiciar și evidențe: tematica, bibliografia și termenele care se cer

Pagina se sprijină pe tematica și bibliografia publicate de I.G.P.R. ca anexă la un concurs din 2022 pentru posturi de agent de poliție pe linie de cazier judiciar, statistică și evidențe operative (anexa a fost republicată de SNPPC pe 4 iulie 2022). Concursurile ulterioare pe această linie au avut anexa lor, care poate diferi. Actele și porțiunile lor se schimbă de la o sesiune la alta, așa că lista finală e cea din anunțul la care te înscrii.

Ce înseamnă munca pe această linie spune chiar Legea 290/2004. Cazierul judiciar se organizează de M.A.I. și se ține de unitățile Poliției Române, prin structuri specializate (art. 4). La nivel central, activitatea e condusă de Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din I.G.P.R. (art. 5), unde funcționează cazierul judiciar central, pentru persoanele născute în afara României și pentru persoanele juridice străine (art. 6). La inspectoratele județene și la D.G.P.M.B. funcționează cazierul judiciar local (art. 7). În aceeași zonă de activitate intră evidența dactiloscopică și registrul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare sau asupra minorilor.

Anexa din 2022 a fost scrisă pentru posturi de agent. Când pe această linie se scot posturi de ofițer — prin trecerea agenților în corpul ofițerilor sau din sursă externă —, tematica e cea publicată cu acel anunț, dar nucleul de specialitate (Legea 290/2004 și actele din jurul ei) rămâne același. Condițiile de studii și vechime sunt ale anunțului.

Partea generală cuprinde Legea 218/2002, Statutul polițistului, Codul de etică, Legea 544/2001 (capitolele I–III), petițiile (O.G. 27/2002 și O.M.A.I. 33/2020), prelucrarea datelor în scop penal (Legea 363/2018) și informațiile clasificate — din Legea 182/2002 capitolul I, art. 16–18, capitolele III și V; din H.G. 585/2002 capitolul I, secțiunile 1, 2, 3 și 5 ale capitolului II și capitolul III.

Din Codul penal se cere partea generală fără titlul I (legea penală și limitele ei de aplicare), adică titlurile II–X: infracțiunea, pedepsele, măsurile de siguranță, minoritatea, persoana juridică, cauzele care înlătură răspunderea, executarea pedepsei sau consecințele condamnării și înțelesul termenilor. Din Codul de procedură penală se cer porțiuni precise:

Specialitatea adaugă Legea 290/2004 privind cazierul judiciar, Legea 118/2019 privind registrul, Legea 302/2004 (titlul I și capitolul I din titlul VIII), camerele de corpuri delicte (O.M.A.I. 73/2013), valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului (O.G. 14/2007 și normele ei), Legea Arhivelor Naționale (Legea 16/1996) și ordinul privind fondul arhivistic al M.A.I. (O.M.A.I. 650/2005), despre care documentul precizează că se publică împreună cu anunțul.

Legea are șapte capitole și se învață integral. Trei idei o organizează.

Ce se înscrie. Pentru persoanele fizice: pedepsele, măsurile de siguranță și educative din hotărâri definitive, renunțarea sau amânarea aplicării pedepsei, începerea și încetarea executării, amnistia, grațierea, reabilitarea și altele (art. 9). Separat, se fac notări provizorii pentru cei față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a luat o măsură preventivă (art. 11). Actele se trimit poliției în cel mult 10 zile de la rămânerea definitivă sau de la luarea măsurii (art. 14).

Ce se șterge. Art. 15 enumeră cazurile de scoatere din evidență: fapta nu mai e infracțiune, reabilitarea, amnistia, decesul, renunțarea la urmărire, clasarea, achitarea sau încetarea procesului, apoi termene — 20 de ani de la rămânerea definitivă a condamnării la amendă sau la închisoare de cel mult 3 ani, un an de la executarea măsurii educative, 2 ani de la amânarea aplicării pedepsei nerevocată.

Ce se eliberează. Certificatul nu e o copie a cazierului. În el se înscriu sancțiunile penale definitive care produc efecte juridice (art. 17), dar nu sancțiunile pentru fapte din timpul minorității, măsurile de siguranță luate fără pedeapsă (cu excepția internării medicale și a interzicerii unei funcții sau profesii) și notările provizorii (art. 18 alin. 1). Excepție: în certificatul cerut pentru înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari apar și notările provizorii privind punerea în mișcare a acțiunii penale (art. 18 alin. 2).

Legea permite și obținerea gratuită, în formă electronică, a certificatului, pentru cetățenii români și persoanele juridice cu sediul în România (art. 28 alin. 3^1).

Verificat pe forma Legii 290/2004 în vigoare la 24.09.2026 (ultima modificare consolidată: 06.12.2025, prin Legea 204/2025, care a reformulat alin. 3^1 al art. 28 și a completat art. 14). Codul penal: 23.07.2026; Codul de procedură penală: 13.06.2026.

Legea 118/2019 — registrul

Registrul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare sau asupra minorilor este o evidență distinctă de cazier, deși funcționează în cadrul aceluiași sistem informatic (art. 5). Persoanele primesc din el un certificat de integritate comportamentală (art. 3). Regula-cheie: scoaterea din evidența cazierului, potrivit art. 15 din Legea 290/2004, nu produce efecte asupra datelor din registru (art. 10 alin. 1) — registrul are propriile cazuri și termene de ștergere, iar grațierea, prescripția executării, amnistia sau reabilitarea nu scot persoana din registru (art. 10 alin. 5).

Reabilitarea

Codul penal distinge reabilitarea de drept — la amendă, la închisoare de cel mult 2 ani sau cu suspendare sub supraveghere, dacă în 3 ani condamnatul nu comite altă infracțiune (art. 165) — de reabilitarea judecătorească, cerută instanței după 4, 5, 7 sau 10 ani, în funcție de pedeapsă (art. 166). Reabilitarea face să înceteze decăderile, interdicțiile și incapacitățile, dar nu are efecte asupra măsurilor de siguranță (art. 169). În cazier, ea duce la scoaterea din evidență.

Legea 302/2004 — cooperarea judiciară

Art. 1 enumeră formele de cooperare: extrădarea, predarea pe baza mandatului european de arestare, transferul de proceduri, recunoașterea și executarea hotărârilor, transferarea persoanelor condamnate, asistența judiciară și alte forme. Printre activitățile de asistență judiciară, art. 228 numește expres cazierul judiciar. Pentru schimbul de date din cazier cu statele membre, autoritatea centrală e Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative (Legea 290/2004, art. 5 alin. 3).

O.M.A.I. 73/2013 organizează camerele de corpuri delicte la I.G.P.R., I.G.P.F., I.G.J.R. și la structurile lor teritoriale. Grilele se construiesc pe ce nu se primește în camera obișnuită (art. 3): metalele și pietrele prețioase, mijloacele de plată și titlurile de valoare merg, în 48 de ore, la Trezorerie, la Banca Națională sau la bănci, după caz; armele și munițiile, la camera pentru arme; drogurile, la camera pentru droguri; substanțele periculoase rămân în custodia operatorilor autorizați.

Legea 16/1996: documentele se grupează anual după nomenclatorul propriu al creatorului (art. 8) și se predau la Arhivele Naționale după 20 de ani (fotografii și filme), 30 de ani (documente scrise), 50 de ani (documente tehnice) sau 100 de ani (actele de stare civilă), potrivit art. 13. Documentele din Fondul Arhivistic Național pot fi consultate după 30 de ani de la crearea lor (art. 28).

1. Stratul comun: Legea 218/2002, Statutul, Codul de etică, Legea 544/2001, petițiile, informațiile clasificate. Se repetă la orice concurs M.A.I.
2. Codul penal general și porțiunile din Codul de procedură penală din tabelul de mai sus.
3. Legea 290/2004, citită integral de două ori, apoi Legea 118/2019 pusă alături, articol cu articol.
4. Legea 302/2004 (porțiunile), O.M.A.I. 73/2013, Legea 16/1996, O.G. 14/2007.