Criminalistică, posturi de laborator: partea juridică și partea de chimie, explicate

Tematica arată ce se așteaptă de la specialistul de laborator: să identifice și să analizeze substanțe și materiale — droguri, toxice, pesticide, explozivi, metale — cu metode instrumentale și să-și pună rezultatele în formele cerute de procedura penală. De aceea documentul combină un minim juridic cu o bibliografie de specialitate formată din manuale universitare, nu din legi.

Pagina urmează tematica și bibliografia din anexa datată 14.08.2024, publicată pentru posturile de ofițer de poliție de laborator ale Institutului Național de Criminalistică. Două lucruri contează. Întâi, e o tematică de încadrare directă, adică de sursă externă: pentru specialiști din afara M.A.I. care au studiile cerute de post. Apoi, e tematica posturilor de laborator, nu tematica generală a criminalisticii; alte posturi de criminalistică pot avea altă parte de specialitate. Condițiile de studii și lista exactă de lucrări se verifică în anunțul concursului.

Pentru un chimist, capcana e să trateze partea juridică drept formalitate. E scurtă, dar întrebările din ea sunt la fel de precise ca în orice grilă de legislație, iar formularea contează literă cu literă.

Din Codul de procedură penală se cere Titlul IV al părții generale — probele, mijloacele de probă și procedeele probatorii —, pe capitole: regulile generale, audierea persoanelor (secțiunile 1–4), identificarea persoanelor și a obiectelor, percheziția și ridicarea de obiecte, expertiza și constatarea, cercetarea locului faptei și reconstituirea, fotografierea și amprentele, mijloacele materiale de probă, înscrisurile. Metodele speciale de supraveghere și conservarea datelor informatice nu sunt cerute.

Pentru un post de laborator, capitolul despre expertiză și constatare e centrul. Reține distincția din art. 172:

După un raport de constatare se poate dispune expertiză, dacă e nevoie de opinia unui expert sau dacă concluziile sunt contestate (art. 172 alin. (12)); certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare (alin. (11)). Raportul de constatare descrie operațiile, metodele, programele și echipamentele folosite și concluziile (art. 181¹). Expertiza toxicologică se dispune când există suspiciunea unei intoxicații, iar concluziile ei privesc tipul substanței, cantitatea, calea de administrare și consecințele posibile (art. 188). Din capitolul despre mijloacele materiale de probă, reține diferența dintre obiectele care poartă urma faptei și corpurile delicte (art. 197).

Ultimul act din partea juridică, O.G. 75/2000, organizează activitatea de expertiză criminalistică; se învață în forma în vigoare la data concursului.

Legea 363/2018 se cere integral. Ea reglementează prelucrarea datelor personale de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor (art. 1) — exact domeniul pe care GDPR îl lasă în afara sa (art. 2 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) 2016/679). Din H.G. 585/2002 se cer capitolele 1–3: dispozițiile generale, clasificarea și declasificarea, regulile de evidență, păstrare, multiplicare, transport și distrugere. Contextul legal e pe pagina informațiilor clasificate.

Legea 218/2002 și Statutul polițistului apar aici fără porțiuni, deci integral. Tematica pune accent pe atribuțiile poliției, pe drepturi, îndatoriri și restrângeri, pe recompense, răspundere și procedura cercetării prealabile, pe modificarea și suspendarea raporturilor de serviciu. Din Statut reține cele cinci sancțiuni disciplinare (art. 58) și cât timp rămâne polițistul sub efectul lor (art. 62⁷): 6 luni de la aplicare la mustrarea scrisă; un an la diminuarea salariului și la amânarea promovării (socotit de la expirarea perioadei pentru care s-au aplicat) și la trecerea într-o funcție inferioară (socotit de la aplicare); 7 ani de la aplicare la destituire. H.G. 725/2015 detaliază recompensele și procedura disciplinară, iar Codul de etică (H.G. 991/2005) încheie partea.

Chimie analitică — cel mai lung capitol: metodele de analiză, bazele metodelor optice, spectrometria de absorbție în infraroșu și în vizibil–ultraviolet, analizele calitative, cromatografia în strat subțire, extracția cu solvenți, cromatografia pe coloană și cea de gaze (coloane, faze staționare, sisteme de injecție, detectori, reacții de derivatizare), spectrometria de masă ca detector. Sursele: Pietrzyk și Frank, David și Medvedovici, iar pentru probleme, Croitoru și Constantinescu.

Toxicologie: izolarea toxicilor din probe biologice, reactivii generali ai alcaloizilor și o listă precisă de substanțe — cocaina, amfetamina, metamfetamina, MDMA, cannabisul, morfina, heroina, mescalina, metadona, codeina, fentanilul, ketamina, diazepamul, alprazolamul, oxicodona. Sursele: Cotrău și Proca, Clarke’s (ediția a patra) și cursul de toxicologie a substanțelor organice al lui Stan și Bălălău.

Pesticide: generalități și clasificare, un insecticid organofosforic (diazinonul) și rodenticidele anticoagulante — warfarina, cumatetrilul, dicumarolul, brodifacumul, bromadiolona. Explozivi: definirea și clasificarea materialelor explozive, explozivii și amestecurile explozive, după Rotariu și după Goga și Orbin. Spectrometria de raze X, cu fluorescența de raze X și aplicațiile ei; microscopia electronică de baleiaj, cu spectrometrele EDS și WDS; tehnologia materialelor: metale și aliaje, metalurgia pulberilor, aliaje amorfe, materiale nemetalice.

Pentru fiecare metodă, fă-ți o fișă cu aceleași rubrici: principiul, componentele instrumentului, ce identifică sau măsoară, limitele, exemple de aplicare. Întrebările de specialitate pot viza tocmai astfel de distincții: ce metodă dă compoziția elementală (fluorescența de raze X, EDS), care identifică grupe funcționale (infraroșu), care separă un amestec înainte de identificare (cromatografia).

1. Titlul IV din Codul de procedură penală, cu accent pe expertiză și constatare — îți dă cadrul în care se va folosi munca ta.
2. Legea 218/2002, Statutul, H.G. 725/2015, Codul de etică — stratul comun tuturor polițiștilor.
3. H.G. 585/2002 și Legea 363/2018 — scurte, dar pline de definiții.
4. Specialitatea, în paralel cu partea juridică, câte un bloc pe zi: chimia analitică întâi, apoi toxicologia, pesticidele, explozivii, metodele fizice, materialele.

Dozează după pregătirea ta: un absolvent de chimie analitică va avea nevoie mai ales de toxicologie și explozivi; unul venit din alt profil de chimie, de metodele instrumentale. Partea juridică nu se dozează: se învață toată, cu textul în față, și se verifică pe grile.

Patru întrebări scrise de noi, pe distincțiile de mai sus.