Subiectele de admitere la Academia de Poliție din 2014: norma, frazele lungi și axa timpului

Arhiva din 2014 are un set pe disciplină, cu 30 de întrebări: limba română, istoria românilor și cinci limbi străine — engleză, franceză, germană, rusă și spaniolă. Istoria revine la structura pe trei blocuri egale din 2012: zece întrebări cu alegere simplă, zece perechi de enunțuri, zece ordonări cronologice.

Fiecare întrebare are patru variante de răspuns. Durata probei din 2014 nu reiese din subiecte. Azi, Regulamentul de admitere din 2026 prevede un test grilă din trei discipline, cu 30 de întrebări pe disciplină, notate separat, și 3 ore pentru toată proba.

Româna are și ea două jumătăți nete. Prima verifică norma și morfologia — hiat, ortografie, plurale, cuvinte compuse, genitiv-dativ, valori morfologice, grade de comparație. A doua e sintaxă: întâi fraze, apoi o serie de șapte întrebări scurte, fiecare despre funcția unui singur cuvânt sau a unei singure construcții.

Norma: plurale și genitive

Două întrebări au cerut seria cu toate pluralele corecte, la neologisme neutre la care ezitarea e între „-e” și „-uri” și la câteva substantive feminine. Alta a cerut formele corecte de genitiv-dativ: terminația „-ii” sau „-ei” la feminine și forma flexionară a numelor proprii feminine terminate în „-a” (tipul „Ioanei”, nu „lui Ioana”). Tot la normă: scrierea cu „s” sau „z” a prefixului „des- / dez-”, neologisme la care se ezită între „s” și „z”, sensul unui adjectiv neologic rar. Pentru reguli și perechile care se confundă, vezi pagina despre pluralul substantivelor.

Morfologie

Au urmat valorile unor cuvinte care își schimbă clasa după context: „destul” (adverb sau adjectiv), „mijloc” (substantiv, parte dintr-o locuțiune prepozițională sau dintr-una adverbială), verbul „a avea” (predicativ sau auxiliar). Două întrebări au mers pe gradele de comparație: adjectivele care nu le acceptă (cele care exprimă deja un grad sau o însușire absolută) și formele de superlativ absolut, inclusiv cele construite cu prefixe („arhi-”, „ultra-”) sau cu adverbe urmate de „de”.

Frazele lungi

Aici a fost greul. Două fraze foarte lungi, de câteva rânduri, cu predicate la mai multe moduri și cu construcții incidente, au cerut numărul exact de predicative, respectiv de atributive. Pe lângă ele, analiza unor fraze scurte cu subiective după expresii impersonale (de tipul „e limpede că…”, „se vede că…”), cu două subiective coordonate disjunctiv, cu o predicativă introdusă de „cum” după un verb copulativ, cu completive directe care depind de un supin.

Funcția unui singur cuvânt

Ultimele șapte întrebări au verificat, fiecare, o singură funcție: numele predicativ după „a părea”, un adjectiv precedat de „de” care arată cauza, subiecte așezate după verb (de două ori), un complement circumstanțial de mod comparativ, o construcție cu „înaintea” care arăta timpul, nu locul, un atribut pronominal prepozițional.

Frazele lungi din 2014 nu erau grele propoziție cu propoziție; erau grele pentru că te pierdeai în ele. Metoda care funcționează în examen:

1. Subliniază predicatele — verbele la moduri personale (indicativ, conjunctiv, condițional, imperativ), plus adverbele și interjecțiile predicative („firește că…”, „hai!”). Gerunziul, infinitivul, participiul și supinul nu formează propoziții.
2. Taie fraza în propoziții cu o bară verticală, la fiecare element introductiv (conjuncție, pronume sau adverb relativ).
3. Găsește regentul fiecărei subordonate și pune întrebarea de la el: cine? ce? care? unde? de ce?
4. Abia apoi numără tipul cerut. Nu trebuie să numești tot, dar nu ai voie să ratezi niciuna din tipul cerut.

O atributivă răspunde la întrebarea „care?” și are ca regent un substantiv sau un pronume. Dacă „care” e precedat de o prepoziție („pe care”, „despre care”), propoziția rămâne atributivă: prepoziția ține de funcția pronumelui, nu de felul propoziției.

Istoria din 2014 a rămas aproape de manual. Primul bloc a verificat fapte pe care orice recapitulare serioasă le conține: ce distinge nazismul de comunism, ce teritoriu a anexat Rusia în 1812, conceptul lui Nicolae Iorga pentru autonomiile rurale, anii de domnie ai lui Vasile Lupu, intervalul colectivizării, principiul consacrat de constituția din 1938, liderul sovietic al destalinizării, regimul stabilit pentru Principate în 1856.

Perechile: un număr sau un nume

Perechile false au mizat, ca de obicei, pe un singur element: anul retragerii aureliene decalat cu un secol, numărul de ordine al unui sultan schimbat, sensul lui 23 august 1944 inversat, puterea care a înăbușit mișcarea lui Tudor Vladimirescu înlocuită cu alta, componența NATO la înființare descrisă greșit, drepturile garantate de constituția din 1866 negate. În fiecare caz, restul enunțului era corect și familiar.

Ordonările: de la Dragoș la Uniunea Europeană

Blocul cronologic a acoperit toate epocile: întemeierea Moldovei și domnii din secolul al XIV-lea, bătăliile lui Mihai Viteazul, domniile de la Cuza la Ferdinand, neutralitatea și intrarea în Primul Război Mondial, actele Unirii din 1918, instaurarea comunismului și prima constituție comunistă, instituțiile regimului (Securitatea, desființarea Bisericii Greco-Catolice, colectivizarea, ascensiunea lui Ceaușescu), alegerile de după 1989 și integrarea euro-atlantică. Unele evenimente erau la decenii distanță, altele la câteva luni.

Lecția anului e simplă: o cronologie de bază învățată bine valorează mult. Cu o axă a timpului sigură pentru marile epoci și cu obiceiul de a citi enunțul până la ultimul cuvânt, o mare parte din acest test se rezolvă fără surprize.

Un detaliu care se remarcă în 2014: mai multe enunțuri de la limbile străine au context polițienesc — un criminal care ar putea scăpa nepedepsit, o casă spartă, un portofel furat, polițiști care constată că un șofer conducea băut, poliția călare. Vocabularul acesta nu e o întâmplare la un concurs al M.A.I. și merită învățat.

Engleza

Engleza a combinat expresiile și verbele frazale — a face ceva din când în când, a rămâne interzis de surprindere, a trage sforile pentru o promovare, a scăpa nepedepsit — cu structuri de nivel avansat: „lest” cu „should”, „much as” cu sens concesiv, „it's about time” cu trecutul, „as if” cu „were”, „try as he might”, inversiunea după „only after”, „the… the…” pentru comparații paralele, construcția cauzativă cu verb frazal și timpurile narative. Au fost și întrebări simple, de verificare: scrierea unui numeral, trecutul unui verb neregulat, poziția adverbului în propoziție.

Franceza

Franceza a deschis cu vocabular: omonime și paronime, o siglă de descifrat, expresii ale vieții de zi cu zi. Apoi gramatică: „ce dont”, numeralele (inclusiv forma din Franța pentru 75, față de cea din Belgia și Elveția), adverbele în „-emment”, pronumele „en” și „le”, concordanța timpurilor, subjonctivul după expresii de regret și după „malgré que”, indicativul după „il est probable”, viitorul anterior după „une fois que”, acordul participiului cu complementul direct așezat înainte, verbul „se rendre compte” cu participiul invariabil, prepozițiile cu nume de țări și cu mijloace de deplasare, vorbirea indirectă la imperativ.

Germana, spaniola și rusa

Germana a insistat pe conectori și ordinea cuvintelor: „ohne… zu” cu verbe separabile, „so dass” cu verbul la final, „nachdem” cu mai-mult-ca-perfectul, „denn” față de „weil”, „ob”, „solange”, „damit”, pronume relative la genitiv și la dativ plural, verbe cu prepoziție. Spaniola a verificat alegerea dintre indicativ și subjonctiv (după „ojalá”, după verbe de sfat, după expresii de certitudine), forma scurtă a unor adjective și adverbele de loc; rusa, antonime, cazurile și aspectul verbal.

Aproape tot testul de istorie din 2014 se regăsește în Anexa 5 a Regulamentului de admitere din 2026. Conceptul lui Iorga despre autonomiile rurale, Vasile Lupu, Dragoș, Petru Mușat și Nicolae Alexandru țin de „Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX–XVIII)”; Ștefan cel Mare și Chilia, bătăliile lui Mihai Viteazul și pacea de la București din 1812, de „Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității”. Tudor Vladimirescu, dubla alegere a lui Cuza, domniile până la Ferdinand și actele Unirii din 1918 sunt în „Statul român modern”; Tratatul de la Paris din 1856, neutralitatea și intrarea în război, Conferința de pace și ultimatumul din 1940, în „România și concertul european”; constituțiile din 1866, 1938 și 1948, în „Constituțiile din România”. Cucerirea Daciei și retragerea aureliană sunt fundalul temei „Romanitatea românilor în viziunea istoricilor”.

Nazismul față de comunism și venirea lui Hitler la putere țin de „Secolul XX – între democrație și totalitarism”; guvernul Groza, abdicarea regelui, colectivizarea, Securitatea, desființarea Bisericii Greco-Catolice, ascensiunea lui Ceaușescu și alegerile din 1990 și 1992, de „România postbelică”, care include „construcția democrației postdecembriste”; NATO din 1949, destalinizarea și aderarea la FMI, de „România în perioada Războiului rece”. Integrarea în NATO și în Uniunea Europeană nu are o temă proprie în Anexa 5; se leagă cel mult de construcția democrației după 1989.

La română, hiatul, vocalele și scrierea cu „s” sau „z” sunt în „Ortoepie și ortografie”; compusele și sensul neologismelor, în „Vocabular”; pluralul, genitiv-dativul, gradele de comparație, pronumele personale, „a avea” ca auxiliar și topica subiectului sunt numite ca atare în „Gramatică”. Dintre subordonatele din 2014, atributiva, completiva directă și construcțiile concesive apar în tematică, dar predicativa, subiectiva și consecutiva lipsesc din lista „Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice”; frazele lungi rămân totuși exercițiul cel mai bun pentru analiză. Formele se judecă după ultimele ediții DOOM, DEX și Îndreptar, cum cere nota din tematică.

La limbi, tematica 2026 are doar engleza, franceza și germana; rusa și spaniola din 2014 rămân exercițiu. Inversiunea, expresiile idiomatice, comparațiile paralele, modalele și ordinea cuvintelor de la engleză sunt numite în Anexa 5; la franceză, numeralele, pronumele, subjonctivul, acordul participiului și discursul indirect; la germană, conjuncțiile, subordonatele (inclusiv relativele), topica în subordonată și construcțiile infinitivale.

Exerciții scrise de noi, pe temele distinctive ale anului.