Subiectele de admitere la Academia de Poliție din 2016: cinci seturi, o singură rețetă

Pentru 2016 arhiva nu are „un subiect”, ci cinci seturi, fiecare cu probele lui complete. Documentele poartă etichetele Facultatea de Poliție (seria a II-a, setul A2), Științe Juridice și Administrative (seria I, setul A), Poliția de Frontieră, Jandarmerie și IFR — învățământul cu frecvență redusă. Fiecare set are aceleași trei discipline: limba română, istoria românilor și limba străină aleasă de candidat, câte 30 de întrebări pe disciplină.

Important pentru pregătire: seturile sunt construite după aceeași rețetă — aceleași tipuri de itemi, în aceeași ordine, cu o dificultate comparabilă. Câteva întrebări apar chiar în două seturi, identic sau ușor schimbate (una despre Tratatul de la Trianon, una de engleză cu pronumele relativ „whose”). 2016 înseamnă deci cinci probe de antrenament pe același tipar, nu cinci concursuri diferite.

Limbile care se pot alege și structura probei se stabilesc prin anunțul fiecărei sesiuni. Formatul actual e descris pe pagina despre admiterea la Academie; lista exactă o verifici în anunțul anului în care dai.

Toate cele cinci seturi de română urmează aceeași ordine: trei întrebări de fonetică la început, apoi vocabular, apoi morfologie, iar ultimele douăsprezece întrebări — 40% din probă — aproape numai sintaxă, mai ales sintaxa frazei. Cine știe să despartă o frază în propoziții și să numească subordonatele are deja o parte mare din probă în mână. Cine nu, pierde tocmai blocul cel mai mare.

Ce s-a cerut, pe capitole

• Fonetică: de câte ori litera i este semivocală într-un șir de cuvinte, ce sunete notează litera x, în ce cuvinte e și i sunt doar litere ajutătoare (ca în grupurile che, ghe), câte vocale are un cuvânt compus savant, diftongi și triftongi, despărțirea în silabe, accentul.
• Vocabular: pleonasmul (aproape în fiecare set), paronimele puse în propoziții, sinonime pentru cuvinte rare de tipul „coerciție”, „delațiune”, „prolix”, „funest”, neologisme de numărat într-un enunț, compuse scrise corect, numele de locuitori derivate de la orașe, un termen de recunoscut după definiție.
• Morfologie: valorile unor cuvinte cu mai multe fețe — „de”, „cel”, „a”, „și” —, substantivele defective de singular sau de plural, prepozițiile care cer dativul, adverbele și interjecțiile predicative, formele de genitiv-dativ, perfectul simplu, modurile și timpurile verbelor dintr-o frază.
• Sintaxă: numărul propozițiilor, felul subordonatelor (subiective, predicative, atributive, completive, circumstanțiale de cauză, scop, condiție, concesie, consecință), termenul regent, funcțiile sintactice ale infinitivului și ale gerunziului, diferența dintre predicatul verbal și cel nominal.

Cum au diferit seturile

Setul Facultății de Poliție a fost cel mai apăsat pe frază: cinci întrebări la rând cer felul subordonatelor, iar spre final vin funcțiile sintactice ale infinitivului și ale gerunziului. Setul Poliției de Frontieră a pus mai mult accent pe vocabular (antonime, nume de locuitori, un termen militar recunoscut după definiție) și pe morfologia pronumelui. La Jandarmerie au contat formele corecte (genitiv-dativ, perfect simplu), acordul după „fiecare dintre” și delimitarea propozițiilor într-un text cu predicatele numerotate. IFR a avut accentul, locuțiunile și adverbele predicative, iar setul de Științe Juridice a adus vocabular juridic și adjectivul pronominal de întărire.

Cele mai riscante întrebări din 2016 au fost cele „de numărat”: câte propoziții, câte verbe predicative, câte atribute, câte părți secundare. O singură omisiune — un gerunziu, un infinitiv cu „a” — și răspunsul e greșit, chiar dacă restul analizei a fost corect.

La istorie, toate seturile din 2016 au aceeași structură, care se regăsește și în anii următori:

1. Zece întrebări cu un singur răspuns corect — un an, un nume, o instituție, o lucrare.
2. Zece itemi cu două enunțuri, la care alegi între patru situații: ambele adevărate și legate cauzal; ambele adevărate, dar fără legătură cauzală; primul adevărat și al doilea fals; primul fals și al doilea adevărat.
3. Zece itemi de ordine cronologică: trei evenimente notate A, B, C, din care alegi succesiunea corectă.

Temele acoperă toată programa. Evul Mediu a venit cu Mircea cel Bătrân (alianțele, Dobrogea), Ștefan cel Mare (bătăliile, raporturile cu Ungaria și Polonia), Mihai Viteazul, mitropoliile Țării Românești și Moldovei, formațiunile politice dobrogene și primele comitate din Transilvania. Epoca modernă a cerut Regulamentele Organice, programele de la 1848, Adunările ad-hoc, reformele lui Cuza și anul 1877. Perioada contemporană a mers de la Constituția din 1923 la cele din 1948, 1952 și 1965, de la interzicerea Bisericii greco-catolice la „Tezele din iulie” și până la aderarea la NATO și la Uniunea Europeană.

Accentele au variat de la un set la altul. Seturile de Științe Juridice și de IFR au fost cele mai încărcate de Ev Mediu și de istoria ideilor; cel al Poliției de Frontieră a avut cea mai multă istorie universală, iar cel de Jandarmerie a insistat pe perioada comunistă și pe România de după 1989.

Itemul cu două enunțuri e cel mai incomod, pentru că cere trei decizii la o singură întrebare: e adevărat primul? e adevărat al doilea? există între ele o relație de tip cauză–efect? În 2016, răspunsul corect cel mai frecvent a fost „ambele adevărate, dar fără legătură cauzală” — la 22 dintre cei 50 de itemi de acest tip din cele cinci seturi. Autorii pun adesea alături două fapte corecte din aceeași epocă, iar candidatul grăbit vede o cauzalitate acolo unde e doar vecinătate în timp.

Enunțurile false din 2016 au fost construite în câteva feluri recognoscibile:

• o dată schimbată — alt an sau altă lună decât cele reale, de pildă la instaurarea regimului fanariot sau la intrarea în vigoare a Regulamentelor Organice;
• un semnatar sau un adversar greșit — un document pus pe seama domnitorului în loc de ministrul care l-a semnat, o bătălie a lui Mircea cel Bătrân cu alt sultan decât cel real;
• o etichetă politică greșită pusă pe un personaj real — un premier britanic trecut la alt partid decât al său;
• o concluzie inversată — o constituție din anii stalinismului prezentată ca desprindere de Moscova, deși lega explicit statul de Uniunea Sovietică.

Metoda: judecă fiecare enunț singur, ca și cum celălalt n-ar exista. Abia dacă amândouă sunt adevărate te întrebi dacă al doilea se întâmplă din cauza primului. „După” nu înseamnă „din cauza”.

La cronologie, capcana a fost alta: evenimente apropiate în timp (reformele lui Cuza, bătăliile lui Mihai Viteazul) sau din aceeași categorie (trei constituții, trei confruntări antiotomane, trei „descălecate”). Aici nu ajunge să știi secolul; pentru reperele mari trebuie să știi anul.

La engleză, toate seturile din 2016 au fost construite aproape numai pe gramatică, cu două sau trei spații de completat în aceeași propoziție. Cine completează corect primul spațiu și nu mai verifică al doilea cade în varianta-capcană. Temele care au revenit de la un set la altul:

• inversiunea după un adverb negativ sau restrictiv pus la început („scarcely”, „only after”, „under no circumstances”, „not until”, „so well”) și construcția scindată de tipul „it was … who”;
• condiționalele și dorințele — „if only”, „were I you”, inversiunea cu „had”, „it's time” urmat de trecut;
• vorbirea indirectă, cu schimbarea timpurilor și a adverbelor de timp;
• întrebările disjunctive (question tags), inclusiv după construcții negative sau după „I think”;
• articolul cu nume proprii: orașe care îl cer, monumente, titluri regale;
• expresii idiomatice — a mătura ceva sub preș, a fi „în întuneric” cu privire la ceva, a plânge după laptele vărsat —, iar în trei dintre seturi și câte o frază de tradus din română.

Seturile au avut și o tentă proprie: cel al Poliției de Frontieră s-a deschis cu vocabularul graniței și al refugiaților, iar cel de Jandarmerie a avut propoziții despre proces, poliție și protestatari.

Franceză, germană, spaniolă, rusă

La franceză au dominat articolul partitiv (inclusiv după negație), pronumele posesive, pluralele neregulate, gerunziul și conjunctivul după verbe de îndoială sau de sentiment. La germană — expresii idiomatice, conjuncțiile subordonatoare („während”, „weil”, „bevor”, „indem”), declinarea adjectivului și trecerea din activ în pasiv. La spaniolă au apărut condiționalul perfect, conjunctivul și vorbirea indirectă, iar la rusă — cazurile substantivului și ale adjectivului și pronumele relativ la cazurile oblice.

Cele cinci seturi din 2016 sunt cinci simulări gata făcute. Dă-le cronometrat, câte unul pe săptămână, și notează la fiecare tipul de item la care ai greșit, nu doar întrebarea. Pentru metoda de lucru, vezi simularea de examen; pentru anul următor, subiectele din 2017.

Formatul probei s-a păstrat. Regulamentul de admitere din 2026 prevede la Facultatea de Poliție un test grilă la istorie, limba română și o limbă străină, câte 30 de întrebări pe disciplină, în 3 ore. Limba străină se alege însă doar dintre engleză, franceză și germană, așa că probele de rusă și spaniolă din 2016 rămân simplu exercițiu. Temele de studiu sunt cele din Anexa 5 a regulamentului.

La istorie, aproape tot ce s-a cerut în 2016 se regăsește în cele nouă teme din Anexa 5. Umaniștii, Sulzer, Roesler, Hașdeu, Gheorghe Brătianu și Armbruster țin de „Romanitatea românilor în viziunea istoricilor”. Menumorut, formațiunile dobrogene, comitatele, mitropoliile și regimul fanariot intră în „Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX–XVIII)”, iar alianțele și bătăliile lui Mircea, Ștefan și Mihai, în „Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității”. Regulamentele Organice, programele de la 1848, Adunările ad-hoc, reformele lui Cuza și Marea Unire sunt în „Statul român modern”; Tratatul de la Paris din 1856, Congresul de la Berlin și Trianonul, în „România și concertul european”; constituțiile din 1866–1991, în „Constituțiile din România”; LANC, Legiunea și fascismul, în „Secolul XX – între democrație și totalitarism”; Biserica greco-catolică, „Tezele din iulie” și aderarea la NATO și la UE, în „România postbelică”, care include construcția democrației de după 1989; Planul Marshall, Zidul Berlinului și deschiderea spre Occident, în „România în perioada Războiului rece”.

Ce nu are o temă proprie în Anexa 5: Antichitatea — Burebista, războaiele daco-romane, pacea lui Decebal cu Domițian — apare doar ca fundal al temei despre romanitate, iar întrebări ca aceea despre Camera Comunelor se sprijină cel mult pe latura europeană a temei despre democrație și totalitarism.

La română, fonetica anului — semivocalele, diftongii și triftongii, despărțirea în silabe, accentul — ține de „Ortoepie și ortografie”, iar pleonasmul, paronimele, sinonimele, locuțiunile, derivatele și compusele, de „Vocabular”. Două diferențe contează. Lista „Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice” din tematica 2026 numește atributiva, completivele (directă, indirectă, prepozițională) și circumstanțialele de loc, timp, mod, cauză și scop, iar construcțiile condiționale și concesive apar la „Construcții sintactice”; subiectiva, predicativa și consecutiva, foarte prezente în 2016, nu sunt numite, deci prioritate au tipurile din listă. Apoi, tematica numește complementul prepozițional: ce baremele vechi analizau drept complement indirect după un verb sau o locuțiune cu prepoziție fixă se analizează azi drept complement prepozițional. Vocabularul fundamental și adverbele predicative nu apar explicit în tematică, iar formele corecte se judecă după ultimele ediții DOOM, DEX și Îndreptar, cum cere nota din Anexa 5.

La engleză, inversiunea, condiționalele, vorbirea indirectă, întrebările disjunctive, construcțiile emfatice de tipul „it was … who”, articolul și expresiile idiomatice sunt toate numite în Anexa 5; traducerea din română nu apare în tematica de engleză (doar la germană: „traducere/retroversiune”). La franceză sunt în listă partitivul, posesivele, pluralele particulare și conjunctivul; la germană, conjuncțiile subordonatoare, declinarea adjectivului și diateza pasivă.

Patru itemi scriși de noi, pe modelul probelor din 2016. Rezolvă-i întâi singur, apoi deschide răspunsul.