Subiectele de admitere la Academia de Poliție din 2026 și ce înseamnă pentru admiterea din 2027

Proba din 2026 s-a dat după Regulamentul de admitere al Academiei pentru sesiunea iulie–septembrie 2026 (anexă la Hotărârea Senatului Universitar nr. 02 din 16.01.2026). La Facultatea de Poliție, proba scrisă e un test grilă la istorie, limba română și limba străină — engleză, franceză sau germană, aleasă prin cererea de participare —, cu câte 30 de întrebări pe disciplină, un singur răspuns corect din patru și 3 ore pentru toată proba. La istorie, cele trei blocuri de câte zece întrebări au venit în ordinea obișnuită: răspuns unic, perechi de enunțuri de judecat, ordonări cronologice.

La română, primele douăsprezece întrebări au fost de vocabular, normă și fonetică, iar restul — o întrebare de punctuație, apoi morfologie și sintaxă. E un an cu multă fonetică și, în același timp, anul în care terminologia de sintaxă s-a aliniat la gramatica școlară actuală.

Cum se calculează nota

Întrebările se notează separat, pe discipline. Fiecare răspuns corect valorează 0,3 puncte, deci maximum 9 puncte pe disciplină, iar nota se calculează după formula din regulament:

Nota = (punctele acordate : punctajul maxim) × 9 + 1. Cu maximum 9 puncte, nota e 1 + 0,3 × numărul răspunsurilor corecte: 20 de răspunsuri corecte dau 7, toate 30 dau 10.

Nota la proba scrisă e media aritmetică a celor trei note, cu două zecimale, fără rotunjire, iar ca să promovezi îți trebuie minimum 5 la fiecare disciplină — adică cel puțin 14 răspunsuri corecte din 30 (13 dau 4,90). Media de admitere combină nota la proba de evaluare a performanței fizice (pondere 0,4) cu nota la proba scrisă (pondere 0,6) și nu poate fi mai mică de 5. La medii egale se departajează, în ordine, după nota de la proba fizică, nota la română, nota la istorie și media de la bacalaureat.

Normă și vocabular

Proba a deschis cu forme corecte și greșite frecvente (de tipul „servici” sau „greșală”), scrierea corectă a unor cuvinte cu pronunție populară, sinonimele unor cuvinte livrești, omonimia, o serie formată numai din compuse (inclusiv un numeral compus și un nume de localitate) și derivatele cu prefixul „răs-”.

Fonetică și ortoepie

Au urmat șase întrebări la rând de fonetică: litere și sunete în cuvinte cu grupurile „ghi”, „ghe” și cu un împrumut german, diftongii din două versuri ale lui Andrei Mureșanu, grupurile „ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi” care notează un singur sunet, „e” ca vocală sau semivocală, identificarea vocalelor și semivocalelor în cuvinte cu diftongi și triftongi și o serie de cuvinte toate accentuate greșit.

Punctuație și morfologie

Punctuația, absentă din subiectele 2021–2025, a revenit cu o întrebare despre virgula dinaintea lui „dar” (vezi virgula). Morfologia a cerut cazurile adjectivelor într-un enunț cu subiectul așezat după un verb la pasiv, locuțiunile adverbiale, modurile și timpurile dintr-o frază lungă, formele articulate după DOOM3 (un compus cu adjectiv, un substantiv terminat în „-a” accentuat, un împrumut englezesc cu și unul fără cratimă) și numeralele ordinale.

Sintaxă

Sintaxa a pornit de la tipurile de enunțuri și clasificarea propoziției, a trecut prin funcții sintactice (un pronume reflexiv complement direct, un posesiv atribut adjectival, un gerunziu atribut verbal), un subiect exprimat prin supin, numărul de predicate într-o frază cu pasiv și participii-adjective și s-a încheiat cu subordonate: circumstanțiala de loc, o atributivă introdusă prin „cum” într-un citat din Creangă, succesiunea propozițiilor și numărul lor în fraze lungi.

Până în 2024, grilele Academiei analizau construcțiile de tipul „se bizuie pe…” sau „s-a săturat de…” ca complemente indirecte. În 2025, termenul de complement prepozițional a apărut printre variante; în 2026 a intrat în răspunsurile corecte de două ori, iar o a treia întrebare a fost construită chiar pe o completivă prepozițională. Este terminologia din gramatica școlară actuală.

Complementul indirect stă în dativ și răspunde la „cui?”. Când verbul (sau un adjectiv, un adverb) cere o prepoziție fixă — „a se gândi la”, „a depinde de”, „plin de”, „aproape de” —, ai un complement prepozițional. Atenție: „pe” care însoțește complementul direct („îl caut pe Ion”) nu schimbă analiza.

Tot în 2026 s-a cerut diferența dintre complementul prepozițional și complementul de agent în același enunț (un verb la pasiv care cere și „de”, și un agent introdus tot prin „de”) și regentul unei completive prepoziționale care era un adverb, nu un verb. Cine a învățat sintaxa doar din culegeri vechi ar fi avut aici o problemă reală.

Constituțiile, axa anului

Șase întrebări au privit constituțiile și actele constituționale: lovitura de stat a lui Cuza și statutul care i-a urmat, modelul și contextul Constituției din 1866, caracterul Constituției din 1923 și o prevedere a ei despre drepturile femeilor, citată greșit, concentrarea puterii prin Constituția din 1938 și natura regimului lui Carol al II-lea, articolele Constituției din 1952 și o ordonare de la parlamentul corporatist la revizuirea care a permis integrarea euro-atlantică.

Ideea de romanitate, din nou

A doua axă, tot de șase întrebări: istoria ideii de romanitate — un umanist maghiar sceptic față de originea romană, un umanist italian, Dimitrie Cantemir și Miron Costin, Bogdan Petriceicu Hasdeu, C.C. Giurescu și o cronică din secolul al XVII-lea scrisă în contextul rivalității austro-otomane. E a treia oară în cinci ani când tema are o pondere mare, după 2022 și 2023.

Restul cronologiei

Evul Mediu a adus bătăliile lui Ștefan cel Mare, relațiile cu Polonia ale lui Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun și pașalâcul de la Timișoara. Epoca modernă: primele consulate străine în Principate, sfârșitul domniilor fanariote, protectoratul rusesc, societatea „Frăția”, scrierile și proiectele politice dinainte de 1848, presa pașoptistă și diplomația franceză de la 1856. Secolul XX: Consiliul Dirigent, guvernarea național-țărănistă din 1928, nazismul în două cronologii, apoi România comunistă între 1946 și 1964 — etatizarea Băncii Naționale, CAER, Planul Marshall, tratatul cu URSS, Planul Valev, ascensiunea lui Gheorghiu-Dej, încheierea colectivizării —, plus NATO, intrarea României în ONU și revoluția din Ungaria.

Engleză

Engleza din 2026 a fost la un nivel avansat: inversiuni („not only was…”, „no sooner… than”, „little does he…”, „had the doctor been asked…”), „cattle” ca substantiv de plural, „two years is” (perioada ca unitate), ordinea adjectivelor, „besides” față de „except”, „late” față de „lately”, „will” pentru decizia de moment, o traducere din română cu „luggage” (substantiv nenumărabil), vorbirea indirectă cu „if I were you”, „have something stolen”, pasivul într-o întrebare, „may have” + participiu și idiomuri („burn the midnight oil”, „break the mould”).

Franceză și germană

Franceza a rămas aproape de gramatica de bază: plurale, feminine de profesii, „avoir faim”, partitivul după negație, „nouvel / bel”, „son” în fața unui feminin cu vocală, „mille”, numere scrise în litere, pronumele „auquel”, „les / leur”, indicativul după „il est probable que”, adjective folosite ca adverbe („coûter cher”, „parler fort”), „qui que / quoi que” și sinonime. Germana a verificat vocabular uzual, declinarea, superlativul, topica întrebării cu verb separabil, pasivul la Präteritum, Konjunktiv II trecut, „nicht… sondern”, pronumele relativ „denen”, „ohne… zu”, „statt… zu”, sufixul „-bar” și un omonim.

Diferența de nivel dintre limbi se schimbă de la an la an. Nu alege limba după impresia de „mai ușor” dintr-un singur subiect, ci după limba pe care o stăpânești cel mai bine.

Tematica Facultății de Poliție e Anexa 5 a aceluiași regulament. La istorie are nouă teme, iar subiectul din 2026 le-a atins pe aproape toate:

• „Romanitatea românilor în viziunea istoricilor” — Szamosközy, Piccolomini, Cantemir, Costin, Hasdeu, Giurescu, cronica lui Lucius;
• „Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa” — nazismul, regimul lui Carol al II-lea, guvernarea național-țărănistă din 1928;
• „Constituțiile din România” — de la Statutul lui Cuza la revizuirea din 2003;
• „Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX–XVIII)” — singura temă fără o întrebare dedicată în 2026, dar prezentă în toți anii 2021–2025, deci nu se sare;
• „Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari” — sfârșitul domniilor fanariote, protectoratul rusesc, „Frăția”, proiectele politice dinainte de 1848, presa pașoptistă, Consiliul Dirigent;
• „România postbelică” — etatizarea Băncii Naționale, ascensiunea lui Gheorghiu-Dej, încheierea colectivizării;
• „Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității” — Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun față de Polonia, pașalâcul de la Timișoara, primele consulate;
• „România și concertul european” — diplomația franceză de la 1856;
• „România în perioada Războiului rece” — CAER, Planul Marshall, tratatul cu URSS, Planul Valev, NATO, ONU, revoluția din Ungaria.

La română, subiectul pare construit pe tematică. Capitolul „Enunțul” numește „enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative”, iar la frază apar „norme de punctuație (virgula…)” — de aici întrebările despre tipurile de enunțuri și despre „dar”. Lista funcțiilor sintactice cuprinde „complementul prepozițional”, iar cea a subordonatelor, „completiva prepozițională”, alături de atributivă și de circumstanțiala de loc; „construcțiile pasive cu verbul a fi” stau la baza întrebării cu complementul de agent. „Ortoepie și ortografie” numește „corespondența sunet-literă”, „diftong, triftong, hiat” și „variante accentuale admise/neadmise de normă”, adică cele șase întrebări de fonetică, iar „Vocabular” acoperă sinonimele, omonimele, compunerea și derivarea. Formele articulate se judecă după ultimele ediții DOOM, DEX și Îndreptar, cum cere nota din tematică.

La limbi, inversiunea, condiționalele, vorbirea indirectă, pasivul, modalele, întrebările disjunctive și expresiile idiomatice de la engleză sunt capitole din Anexa 5; la franceză, partitivul înlocuit cu „de”, pronumele relative și personale complement, adverbele, „si” condițional și exprimarea scopului; la germană, verbele cu particulă separabilă, diatezele, Konjunktiv II, construcțiile infinitivale și formarea cuvintelor prin derivare.

Subiectul din 2026 e cel mai apropiat reper pentru admiterea următoare. Data probei, locurile, limbile acceptate și tematica se află însă doar din anunțul sesiunii 2027; dacă acolo apar schimbări de programă, ele au prioritate față de orice tendință din subiectele vechi. Până atunci, iată ce spune proba din 2026:

1. Diagnostic. Dă proba din 2026 cronometrat, fără pregătire: trei ore pentru toate trei disciplinele, ca la examen. Notează procentul pe fiecare.
2. Arhiva recentă. Lucrează subiectele din 2021–2025: multe teme s-au repetat, unele identic (vezi analiza din 2025).
3. Bănci pe discipline. Trece pe româna, istoria și limba străină, începând cu disciplina cea mai slabă.
4. Simulări. În ultimele săptămâni, câte o simulare completă pe săptămână, pe subiecte pe care nu le-ai mai văzut de mult.