Subiectele de admitere la Academia de Poliție din 2023: norma limbii, anul 1848 și ce a urmat

Proba a păstrat cele trei discipline, cu câte 30 de întrebări și un singur răspuns corect din patru. La limba străină, arhiva anului are patru probe — engleză, franceză, germană și spaniolă; rusa, prezentă în 2021 și 2022, nu mai apare.

La română, ordinea s-a schimbat puțin: proba a început cu vocabularul (vocabular fundamental, sinonime, paronime) și abia apoi a trecut la fonetică. Istoria a păstrat cele trei blocuri — întrebări cu răspuns unic, perechi de enunțuri de judecat și ordonări cronologice —, în aceeași ordine ca în 2021 și 2022.

Vocabular și fonetică

Primele patru întrebări au fost de vocabular: o serie de cuvinte din vocabularul fundamental, o serie sinonimică și două întrebări de paronime — una care cerea perechea de paronime, alta perechea în care relația lipsea (vezi paronimele). Fonetica a cerut un cuvânt monosilabic, despărțirea în silabe a unor compuse și derivate, unde DOOM3 admite două variante, o serie de cuvinte cu hiat și numărarea vocalelor dintr-un enunț cu forme legate prin cratimă.

Norma morfologică — miezul probei

Mijlocul probei a fost o verificare a formelor corecte: adjective fără grade de comparație, conjunctivul corect al unor verbe dificile, forme greșite de imperativ într-o serie amestecată, locuțiuni prepoziționale cu genitivul, numeralul ordinal, perfectul simplu (inclusiv o formă cu trei „i” la rând) și substantive fără singular. Nu era nevoie de analiză, ci de norma memorată: fie știi forma, fie nu.

Sintaxă

Sintaxa a amestecat funcțiile aceluiași substantiv în patru enunțuri, un complement de scop exprimat prin substantiv, conjuncțiile coordonatoare, o frază foarte lungă în care trebuiau numărate toate atributele, pe tipuri, și succesiunea funcțiilor într-un enunț scurt cu „mi-e dor”. Au urmat genitivul relativ (de două ori), acordul predicatului cu un subiect multiplu, corelativele „pe cât… pe atât”, numărarea subordonatelor într-un fragment din „Moromeții”, circumstanțiala de loc, concesivele și numărul de propoziții dintr-o frază cu un gerunziu.

Cele mai multe puncte s-au jucat pe forme pe care candidații le aud greșit în fiecare zi. Tabelul adună regulile verificate în 2023, cu exemple scrise de noi:

La genitivul relativ, pune două întrebări: „ce este posedat?” (hotărăște „al / a / ai / ale”) și „cine posedă?” (hotărăște „cărui / cărei / căror”). Cele două acorduri sunt independente.

Pentru formele verbale există o pagină separată, forme verbale corecte, iar pentru acord, acordul predicatului cu subiectul. La întrebarea cu atributele, singura metodă sigură e să marchezi întâi toate substantivele din frază, apoi fiecare cuvânt care le determină.

Revoluția de la 1848

Trei întrebări au fost despre programele revoluționare: un program care cerea respectarea Regulamentului Organic (semn al caracterului moderat al mișcării din Moldova), ordinea petițiilor din Moldova, Transilvania și Bucovina și ordinea altor trei programe: al revoluționarilor moldoveni refugiați la Brașov, al românilor din Ungaria și Banat și Proclamația de la Islaz. Nu ajunge să știi că toate sunt din 1848: trebuie știute locul, luna și tonul fiecăruia.

Statul modern, 1826–1885

Epoca modernă a venit în lanț: o convenție ruso-turcă ce fixa durata domniilor, dubla alegere a lui Cuza și recunoașterea ei, relațiile cu Serbia, ideea de unire la serbarea de la Putna, ofițeri căzuți la Plevna, constituția otomană care declara România provincie privilegiată, apoi ordinea Constituție — independență — regat, înființarea liberalilor, rotativa guvernamentală, alianțele din anii 1875–1883 și autocefalia Bisericii Ortodoxe.

Romanitatea, Evul Mediu, interbelicul

A revenit tema din 2022, ideea de romanitate: harta umanistului brașovean Johannes Honterus (secolul al XVI-lea), un episcop polonez la un conciliu, umaniști și cărturari ai secolelor XV–XVIII, cronici și legende medievale care îi pomenesc pe români. Evul Mediu a mai adus cruciada târzie și capitulațiile, iar interbelicul o cronologie cu mișcarea legionară, Înțelegerea Balcanică și monarhia autoritară.

Comunismul

Aici întrebările au fost precise: primul plan cincinal, un ministru de externe ajuns președinte al Adunării Generale ONU, relațiile cu R.F.G., Declarația din aprilie 1964 și ce a urmat la congresul din 1965, Tezele din iulie 1971, ascensiunea familiei Ceaușescu, momentul 6 martie 1945, alegerile din 1946, a doua constituție comunistă și revizuirea din 2003 a Constituției din 1991.

Engleză

Proba a cerut ordinea adjectivelor înaintea substantivului, „the elderly” ca substantiv colectiv, articolele în expresii fixe („on foot”), scrierea ordinalului „fortieth”, „wish” cu trecutul, verbe cu particulă („fall behind”, „let down”), viitorul perfect continuu, infinitivul perfect pasiv, pluralul compuselor („sisters-in-law”), întrebarea disjunctivă (tag question) după „let's”, inversiuni („had I known”, „only after… was”) și o construcție scindată cu „what”. Vocabularul a mers spre idiomuri („a whale of a time”) și confuzii clasice („drought / draught”).

Franceză

La franceză: articolul în fața lui „h” aspirat, numeralele folosite ca substantive (masculine), pluralul unor substantive compuse și în „-al”, „pire”, „mille” invariabil, ordinea pronumelor la imperativ, „se souvenir” cu „en”, viitorul neregulat, gerunziul, vorbirea indirectă, acordul participiului la verbele pronominale (fără acord când complementul direct urmează verbului sau când verbul cere „à”), concordanța timpurilor, prepozițiile cu nume de țări și omofonele „la / là / l'a”.

Germană și spaniolă

Germana a verificat genitivul în „-es”, pluralul cu Umlaut, articolul la nume de țări, verbele cu schimbare de vocală, imperativul reflexiv, pasivul la perfect, adverbele pronominale („worüber”), prepozițiile cu dublă recțiune în perechi „wohin / wo” și topica după „denn” față de „darum”. Spaniola a cerut subjonctivul după „ojalá”, „antes de que” și „no creo que”, diferența de sens dintre „ser” și „estar” cu același adjectiv și pronumele combinate la imperativ.

La istorie, subiectul din 2023 atinge toate cele nouă teme din Anexa 5 a Regulamentului de admitere din 2026. Honterus, Jan Łaski, Olahus, Szamosközy, Benkő, Bonfini, cronica lui Nestor și legenda Sfântului Gerard țin de „Romanitatea românilor în viziunea istoricilor”. Programele de la 1848, Convenția de la Akkerman, adunările ad-hoc și dubla alegere, serbarea de la Putna, înființarea liberalilor, rotativa și autocefalia intră în „Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari”; constituțiile din 1866, 1952 și 1965 și revizuirea din 2003, în „Constituțiile din România”. Principatul autonom al Transilvaniei și regimul fanariot țin de „Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX–XVIII)”, iar cruciada târzie și capitulațiile, de „Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității”. Constituția otomană din 1876, alianțele din 1875–1883 și Înțelegerea Balcanică sunt în „România și concertul european”; fascismul, Garda de Fier și monarhia autoritară, în „Secolul XX – între democrație și totalitarism”; primul plan cincinal, alegerile din 1946, Tezele din iulie și ascensiunea familiei Ceaușescu, în „România postbelică”; Corneliu Mănescu la ONU, relațiile cu R.F.G. și Declarația din aprilie, în „România în perioada Războiului rece”.

La română, aproape tot ce s-a cerut e numit explicit în tematică. La „Vocabular”: sinonimele și „confuziile paronimice”; excepția e vocabularul fundamental, care nu apare în lista din 2026. La „Ortoepie și ortografie”: silaba, hiatul, vocalele și despărțirea în silabe — tematica numește „principiul fonetic”, dar subiectele din 2023 și 2025 au acceptat la compuse și derivate și despărțirea după structura cuvântului, cum admit normele, deci le înveți pe amândouă. La „Gramatică”: gradele de comparație, verbele copulative, conjunctivul și imperativul, prepoziția, „aspectele normative” ale numeralului, substantivele defective, acordul predicatului cu subiectul, atributul, circumstanțialul de scop, pronumele relativ, atributiva, circumstanțiala de loc și construcțiile concesive. O analiză s-a schimbat: „s-a săturat de toamnă”, notat în 2023 drept complement indirect, e după tematica 2026 un complement prepozițional. Formele corecte se judecă după ultimele ediții DOOM, DEX și Îndreptar, cum cere nota din tematică.

La limbi, engleza din 2023 stă pe capitole numite în Anexa 5: ordinea cuvintelor, articolul zero, numeralele ordinale, substantivele colective și pluralele neregulate, diateza pasivă, întrebările disjunctive, inversiunea, construcțiile cu „it” și „there” și expresiile idiomatice. La franceză: articolul, pluralul, numeralul, pronumele „en”, acordul participiului trecut, discursul indirect, concordanța timpurilor și „si” condițional; la germană: declinarea, pluralul, gradele de comparație, verbele cu particulă separabilă, diatezele, adverbele pronominale și prepozițiile cu dativ și acuzativ. Proba de spaniolă rămâne doar exercițiu: regulamentul 2026 prevede numai engleza, franceza și germana.