Subiectele de admitere la Academia de Poliție din 2021: ce s-a cerut și ce a fost greu

Proba scrisă din 2021 a păstrat formatul Academiei: trei discipline — limba română, istoria românilor și o limbă străină —, câte 30 de întrebări fiecare, cu patru variante de răspuns și una singură corectă. În arhivă, anul are câte o singură variantă pe disciplină.

La limba străină, pe lângă engleză, franceză și germană, arhiva anului păstrează și probe de rusă și spaniolă. Detaliul contează pentru cine lucrează pe subiectele recente: în 2023 mai apare doar spaniola, iar din 2024 încoace arhiva are numai primele trei limbi. Regulamentul sesiunii 2026 prevede tot doar engleza, franceza și germana. Ce limbi se pot alege la sesiunea ta scrie în anunțul de concurs, nu în subiectele vechi.

Istoria a avut în 2021 trei blocuri de câte zece: zece întrebări cu un singur răspuns corect, zece perechi de enunțuri la care stabilești dacă sunt adevărate și dacă între ele există o relație de cauzalitate, apoi zece ordonări cronologice a câte trei evenimente. Aceleași trei tipuri revin în toți anii din 2021 până în 2026 (în 2024, în ordine inversă: cronologia la început). Fiecare tip cere altceva: primul verifică informația, al doilea judecata, al treilea firul timpului.

Subiectul de română a mers pe traseul clasic, de la unitățile mici spre cele mari. Primele întrebări au fost de fonetică: raportul dintre litere și sunete într-un cuvânt cu „x” (literă care notează două sunete), numărarea diftongilor într-o strofă de Ion Pillat, recunoașterea unei serii formate numai din cuvinte monosilabice (unele cu diftong, altele fără) și accentul corect al câtorva cuvinte, unele cu variantă admisă.

Au urmat vocabularul și formarea cuvintelor: numărarea compuselor dintr-un text scurt (unde intră și cuvinte sudate de mult, ca „câteodată” sau „bunăvoință”, pe care nu le mai simțim compuse), scrierea compuselor cu sau fără cratimă, alegerea formei literare dintr-o pereche de variante, cuvinte monosemantice, o serie de antonime cu un intrus și cuvinte obținute prin conversiune. O întrebare a cerut recunoașterea a trei greșeli de exprimare diferite, una după alta: o confuzie paronimică, un pleonasm și o tautologie.

Morfologia a fost testată prin valorile aceluiași cuvânt: „și” ca pronume reflexiv, adverb sau conjuncție; „o” fără funcție sintactică, atunci când face parte dintr-o locuțiune; „a avea” care nu e auxiliar când e urmat de un supin; „niște” ca articol nehotărât; un adverb de loc folosit fără substantiv, care seamănă cu o prepoziție.

Ultima treime a fost sintaxă: felul propozițiilor și ordinea lor în frază, numărul de propoziții dintr-o frază lungă, numărul și felul complementelor, predicatul verbal față de cel nominal, numele predicative exprimate prin substantive în dativ sau acuzativ și funcțiile unui cuvânt care, într-unul dintre enunțuri, era de fapt un substantiv comun omonim cu pronumele.

Zona cea mai delicată a fost subordonata subiectivă. Patru întrebări din sintaxa frazei se sprijineau pe ea și aproape toate o ascundeau sub o formă care trimite spre alt tip de propoziție. Iată tiparele, cu exemple scrise de noi:

Verifică întâi dacă predicatul din propoziția regentă are subiect propriu. Dacă nu are, iar la întrebarea „cine?” / „ce?” pusă pentru subiect răspunde o propoziție întreagă, ai o subiectivă, oricare ar fi cuvântul care o introduce: „că”, „dacă”, „cine”, „să”. Atenție: „ce?” pus unui verb tranzitiv care are deja subiect („Știu că vine”) duce la o completivă directă, nu la o subiectivă.

Aceeași lecție — stabilește întâi ce este cuvântul în enunțul dat — a rezolvat și capcana de morfologie a anului: un cuvânt care arată ca pronume relativ poate fi, într-unul dintre enunțuri, un substantiv comun („un cui” bătut într-o scândură). Cine a analizat funcția fără să verifice partea de vorbire a ales varianta greșită.

Subiectul de istorie din 2021 a acoperit aproape toată cronologia, dar cu o densitate neobișnuită la două capete: începuturile medievale și perioada comunistă.

Evul Mediu timpuriu și izvoarele despre români

Mai multe întrebări au cerut ordonarea unor izvoare și fapte din secolele X–XIII: o inscripție din Dobrogea, organizarea bizantină de la Dunărea de Jos, conflictul dintre regalitatea maghiară și un conducător din Transilvania, mențiunile despre vlahi din scrieri bizantine și turcice, corespondența unui conducător vlaho-bulgar cu papa. S-a întrebat și cum îi numeau popoarele germanice pe vorbitorii de limbă romanică și ce s-a întâmplat cu autonomiile românești de la sud de Dunăre. E zona în care candidații pregătiți strict pe manualul de liceu pierd cel mai ușor puncte.

Statele medievale și epoca modernă

Din secolele XIV–XVIII au venit întrebări despre ieșirea Moldovei la mare, pictura exterioară a mănăstirilor din vremea lui Petru Rareș, transformarea unei cetăți de pe Nistru în raia, trădarea care a dus la înfrângerea lui Ioan Vodă cel Viteaz și reorganizarea Academiei domnești de la București în epoca fanariotă. O întrebare a mers până la o cetate din Țara Hațegului și familia cnezială care a ridicat-o — detaliu de monografie, nu de manual. Pentru secolele XVIII–XIX s-au ordonat memorii și proiecte de reformă, de la Memoriul de la Focșani și Edictul de toleranță până la Constituția cărvunarilor și adunările ad-hoc, iar pentru Primul Război Mondial, etapele campaniei din 1916.

Secolul XX

Secolul XX a avut cea mai mare pondere: asasinarea lui I.G. Duca, prevederile Constituției din 1923, guvernele de după 23 august 1944, alegerile din 1946, absorbirea social-democraților de către comuniști, epurările din conducerea partidului, destalinizarea și rescrierea istoriei partidului, colectivizarea, respingerea Planului Valev, intrarea în ONU, desființarea sovromurilor, industrializarea forțată și datoria externă din anii '80. S-a cerut și poziția unui istoric contemporan despre eșecul comunismului — semn că proba ajunge și la interpretări istoriografice, nu doar la fapte.

Engleză

În centru au stat condiționalele: „if only” cu trecutul perfect, „unless” și „provided” urmate de prezent, nu de viitor, plus o întrebare negativă trecută în vorbire indirectă. Au urmat articolul la adjectivele folosite ca substantive („the rich”), acordul cu denumiri de discipline în „-ics”, care cer verb la singular, numeralul „ten thousand” fără „-s”, comparativul dublu („the older…, the more…”), pasivul la prezentul perfect și două întrebări cu patru-cinci goluri de timpuri narative într-un singur text. Modalele la trecut („should have”, „must have”, „couldn't have”) și vocabularul („alert”, „require”, „discount”, confuzia „clothes / cloths”) au încheiat proba.

Franceză

S-au cerut acordul adjectivului (inclusiv o formă cu tremă), partitivul și articolul după expresii de cantitate, pluralul substantivelor în „-eu”, „-ou” și „-al”, scrierea numeralelor cu „cent” și „vingt”, pronumele „en” și „y” și locul lor, pronumele posesiv, subjonctivul după „pourvu que” și, de două ori, auxiliarul verbelor „descendre” și „sortir”, care iau „avoir” când au complement direct.

Germană, rusă, spaniolă

Proba de germană a deschis cu traducerea unei scrisori formale și a continuat cu expresii idiomatice, pronume relative (inclusiv alegerea între genitivele „deren” și „dessen”), topica verbelor modale în subordonată, declinarea slabă a unui masculin („der Polizist”), prepozițiile cu dublă recțiune, conjunctivul II la trecut într-o dorință și verbe cu regim fix. Rusa și spaniola au urmat aceeași rețetă: gramatică de bază în context — cazurile și verbele de mișcare la rusă, modurile și timpurile la spaniolă, cu subjonctivul după „para que” — și câteva întrebări de vocabular.

Ce înseamnă pentru tematica 2026

La istorie, temele din 2021 se regăsesc în Anexa 5 a Regulamentului de admitere din 2026. Izvoarele despre vlahi, numele „walach” și „valachus” și teoriile despre etnogeneză țin de „Romanitatea românilor în viziunea istoricilor”. Gyula, thema Paristrion, cetatea Colț, ieșirea Moldovei la mare și Academia domnească țin de „Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX–XVIII)”, iar Tighina, Roșcani și Războiul cel lung, de „Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității”. Memoriile și proiectele de reformă, Regulamentele Organice și campania din 1916 intră în „Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari”; Constituția din 1923, în „Constituțiile din România”; asasinarea lui Duca, în „Secolul XX – între democrație și totalitarism”; alegerile din 1946, colectivizarea, sovromurile și datoria externă, în „România postbelică”; Planul Valev și intrarea în ONU, în „România în perioada Războiului rece”.

La română, fonetica anului corespunde capitolului „Ortoepie și ortografie”, care numește explicit „diftong, triftong, hiat” și „variante accentuale admise/neadmise de normă”; compusele, conversiunea, antonimele, paronimele și pleonasmul sunt în „Vocabular”; valorile lui „și”, „o”, „niște” și „a avea” țin de „Gramatică”. Un detaliu util: lista „Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice” din tematica 2026 numește atributiva, completivele (directă, indirectă, prepozițională) și circumstanțialele de loc, timp, mod, cauză și scop, dar nu subiectiva și predicativa; subiectul și numele predicativ rămân în tematică ca funcții ale propoziției. Prioritate au deci tipurile numite explicit. Formele corecte se judecă după ultimele ediții DOOM, DEX și Îndreptar, cum cere nota din tematică.

La limbi, regulamentul 2026 are doar engleza, franceza și germana. Condiționalele, vorbirea indirectă, pasivul, modalele și articolul de la engleza din 2021 sunt toate în lista din Anexa 5; la franceză, partitivul, acordul adjectivului, pronumele „en” și „y” și subjonctivul; la germană, subordonatele (unde intră și relativele), Konjunktiv II, prepozițiile cu dativ și acuzativ și „traducere/retroversiune”, adică tipul primei întrebări din 2021. Probele de rusă și spaniolă rămân doar exercițiu.

Subiectul din 2021 se leagă direct de cel din anul următor: valorile lui „și” și înfrângerea lui Ioan Vodă cel Viteaz au revenit în subiectele din 2022. Pentru comparație cu anul dinainte, vezi proba din 2020.

Exerciții scrise de noi, pe tiparele anului. Rezolvă întâi singur, apoi deschide răspunsul.