PolițieTeste
Limba românăortoepie · accentul și alfabetul

Accentul, alfabetul, dicționarul și cuvintele străine: ortoepia pentru admitere

Accentul nu se vede în scris, dar se cere în grile: „caractér” sau „carácter”, „regízor” sau „regizór”, „compánie” sau „companíe”. Alături stau alfabetul, dicționarul și cuvintele străine, pe care Academia de Poliție le cere explicit.

31litere în alfabetul limbii române
3semne diacritice: căciula, circumflexul, virgulița
1silabă accentuată în orice cuvânt de două silabe
30întrebări de română din 90, la Academie
§1

Unde e în tematică

Tema ține de secțiunea «Ortoepie și ortografie». În tematica 2026 a școlilor postliceale M.A.I., capitolul «I. Limba română – 40%» cere: „alfabetul limbii române; ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic” și „accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă”. La Academia de Poliție, Anexa nr. 5 la Regulamentul de admitere 2026, «I. Limba română – Ortoepie și ortografie», adaugă două teme: „dicționarul, articolul de dicționar” și „scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române”.

Norma de referință diferă puțin. La școli, bibliografia e DOOM, iar evaluarea ține cont de DOOM2 (2005) și DOOM3 (2021), „fără a fi vizate elemente tratate distinct”. La Academie se folosesc ultimele ediții ale DOOM, DEX și Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație. La accent, diferența contează: DOOM3 a renunțat la unele variante pe care DOOM2 le admitea, așa că mai jos le vezi separat.

§2

Alfabetul și ordinea alfabetică

Alfabetul limbii române are 31 de litere: a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z. Literele q, w, y, intrate odată cu împrumuturile moderne, sunt recunoscute oficial din 1982. Limba folosește trei semne diacritice: căciula (ă), circumflexul (â, î) și virgulița (ș, ț). Sub s și t se pune virgulița, nu sedila.

Ordinea alfabetică se stabilește literă cu literă, de la stânga la dreapta; prima literă diferită decide. Grilele verifică patru reguli:

  • literele cu diacritice sunt litere separate și vin după litera de bază: a – ă – â, i – î, s – ș, t – ț. Deci casă stă înaintea lui cămașă, iar cămașă înaintea lui cârnat;
  • cuvintele care încep cu î vin după toate cele care încep cu i: iarnă, izvor, înalt;
  • ch și gh nu sunt litere aparte: cer – chip – cireș, pentru că e vine înaintea lui h, iar h înaintea lui i;
  • cuvântul mai scurt, care e începutul altuia, stă primul: car – carte, pom – pomi.
§3

Dicționarul și articolul de dicționar (cerute la Academie)

Fiecare dicționar răspunde la altă întrebare. DEX (dicționarul explicativ) spune ce înseamnă un cuvânt; DOOM (dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic) spune cum se scrie, cum se pronunță și ce forme are. Mai există dicționare de sinonime, de antonime, de neologisme, etimologice. Un articol de dicționar e tot ce stă sub un cuvânt-titlu. Într-un dicționar explicativ, părțile lui sunt:

ParteaCe conțineExemplu (DEX, „rădăcină”)
cuvântul-titluforma de bază, cu accentul marcatRĂDĂCÍNĂ
informația gramaticalăforme flexionare, partea de vorbirerădăcini, s. f.
sensurilenumerotate, de la cel de bază la cele secundare1. Parte a unei plante… 2. … 6. (Lingv.)…
mărcilesens figurat, domeniu, registruFig. Origine, izvor, cauză.
unitățile frazeologiceexpresii, locuțiuniExpr. A curma răul din rădăcină
etimologiala final, originea cuvântului– Lat. radicina

Articolul din DOOM e mai scurt: cuvântul-titlu cu accentul marcat, indicații de pronunție și de despărțire când pun probleme, partea de vorbire și formele (articulat, genitiv-dativ, plural). Două convenții utile în DOOM3: cifra ridicată deosebește omografele (companie¹ „societate”, companie² „unitate militară”), iar semnul ! din fața unui cuvânt arată o modificare de normă față de ediția anterioară.

Legătura cu celelalte teme e directă: numerotarea sensurilor ajută la sensul cuvintelor (polisemie sau omonimie), iar etimologia de la final decide la formarea cuvintelor (derivat în română sau împrumut).

§4

Ce este accentul și de ce contează

Accentul este rostirea mai intensă a unei silabe. Orice cuvânt de cel puțin două silabe are o silabă accentuată, iar accentul cade întotdeauna pe vocala ei, nu pe semivocală. În română accentul e liber: poate sta pe ultima silabă (caractér), pe penultima (regízor), pe antepenultima (butélie, dumínică) sau chiar mai în față (dóctoriță, véveriță). De aceea nu există o regulă după care să-l ghicești; se învață cuvânt cu cuvânt.

La substantive accentul rămâne de obicei pe aceeași silabă în toate formele; la verbe se poate muta: eu cânt (pe rădăcină), voi cântáți (pe terminație).

Fiind liber, accentul poate deosebi cuvinte scrise la fel — omografele. Perechile de mai jos sunt verificate în DOOM3:

AccentulÎnseamnăAccentulÎnseamnă
cópiiplural de la „copie”copíiplural de la „copil”
compánieunitate militarăcompaníetovărășie, firmă
móbilămobiliermobílăcare se mișcă
véselăbucuroasăvesélăvase de bucătărie
diréctorpersoană care conducedirectórgrupare de fișiere
áceleplural articulat de la „ac”acéledemonstrativ: acele zile
§5

Accentul corect: variante admise și neadmise

Multe cuvinte circulă cu două accentuări, dar norma admite de cele mai multe ori una singură. Formele din tabel sunt aceleași în DOOM2 și în DOOM3, deci sunt sigure la ambele concursuri:

CorectNuCorectNu
caractércarácterfenoménfenómen
dumínicăduminícăbutéliebutelíe
dóctorițădoctoríțăvéverițăveveríță
regízorregizórmirósmíros
prevedéreprevédereianuárieianuaríe
bolnávbólnavdușmándúșman
simbólsímbolúnicuníc
avárieavaríefúriefuríe

Câteva cuvinte au variante literare libere, adică două accentuări corecte: DOOM2 și DOOM3 dau políp și pólip. Sunt însă puține, iar DOOM3 le-a redus programatic.

Unde diferă DOOM2 și DOOM3

Pentru următoarele cuvinte DOOM2 admitea două accentuări, iar DOOM3 păstrează doar una: ántic (DOOM2 admitea și antíc), íntim (și intím), anóst (și ánost), jiláv (și jílav), tráfic (și trafíc), véctor (și vectór), manáger (și mánager), profésor (și profesór). La Academie contează forma din DOOM3. La școli, tematica anunță că asemenea „elemente tratate distinct” nu sunt vizate; oricum, forma din DOOM3 era corectă și după DOOM2.

Regula practică: învață forma din DOOM3. E corectă după ambele ediții și e singura acceptată la Academie.

§6

Cuvintele străine: scriere și pronunție (cerute la Academie)

Îndreptarul spune limpede că pentru cuvintele străine nu se pot formula reguli generale: scrierea și pronunția lor se verifică în dicționar. Ce se poate învăța sunt tiparele pe care le folosesc grilele.

  • Formele adaptate sunt cele recomandate când există: lider, miting, schi, clovn, feribot, aisberg, vizavi, nu leader, meeting, ski, clown, feriboat, iceberg, vis-à-vis.
  • Cuvintele neadaptate se scriu ca în limba de origine și se pronunță aproximativ ca acolo: weekend [uikend], site [sait], show [șou], leasing [lizing], computer [kompiutăr], design [dizain], business [biznis].
  • Foneme nespecifice limbii române, păstrate în pronunție: [ü] în Bruxelles [brüsel] sau déjà-vu [dejavü], [ö] în bleu [blö] și bleumarin.
  • Litere și grupuri cu altă valoare decât în română: w se citește [v] în watt, [u] în weekend; sh = [ș] (cash); zz = [ț] (pizza); ph = [f]; ee = [i].

Articularea urmează o regulă simplă: dacă finalul se scrie cum se pronunță, articolul și desinența se lipesc direct (leasingul, laptopuri, weekenduri); dacă nu, se pun cu cratimă (site-ul, show-ul, iPhone-uri, Bruxelles-ul). Detaliile sunt pe pagina despre cratimă. Un caz tratat diferit de cele două ediții: DOOM2 scria hobby-uri, whisky-uri, iar DOOM3 scrie hobbyuri, whiskyuri.

Câteva variante sunt admise amândouă: cocktail / cocteil, pizza / pizză. Iar unele greșeli frecvente apar chiar la scrierea „după ureche”: corect sunt ex aequo (așa în DOOM3; Îndreptarul scrie ex-aequo), espresso, banner, rendez-vous, spray, voucher, nu „ex-equo”, „expreso”, „benăr”, „randevu”, „șprei”, „vaucer”.

§7

Verifică-te

Rezolvă întâi singur, apoi deschide răspunsul.

1. Ordonează alfabetic: țară, sac, tată, înalt, casă, iarnă, șase, cămașă.

casă, cămașă, iarnă, înalt, sac, șase, tată, țară. A vine înaintea lui ă, i înaintea lui î, s înaintea lui ș, t înaintea lui ț.

2. Ordonează alfabetic: chip, cireș, cer.

cer, chip, cireș. „Ch” nu e o literă separată: se compară a doua literă, iar e < h < i.

3. Care serie are toate cuvintele accentuate corect? a) caractér, véveriță, prevedére; b) fenómen, butélie, dumínică; c) regizór, mirós, únic.

a). În b) corect e „fenomén”, în c) corect e „regízor”.

4. Cum se accentuează „compania” în „Compania a doua a ieșit la instrucție”?

Compánia — e unitatea militară. „Companía” ar fi firma sau tovărășia cuiva.

5. Care cuvânt are, în DOOM3, două accentuări corecte: polip, profesor, antic?

Polip (políp / pólip). „Profesor” și „antic” aveau două variante în DOOM2, dar DOOM3 păstrează doar „profésor” și „ántic”.

6. Scrie corect forma articulată: site + -ul, leasing + -ul, show + -ul.

site-ul, leasingul, show-ul. La „site” și „show” finalul scris nu se pronunță ca atare, deci cratimă; „leasing” se termină în consoana pronunțată, deci articolul se lipește.

7. Ce sunete nespecifice limbii române apar în „Bruxelles” și „bleu”?

[ü] în Bruxelles [brüsel] și [ö] în bleu [blö]. DOOM le indică pronunția între paranteze drepte.

§8

Întrebări frecvente

Câte litere are alfabetul limbii române?

31: a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z. Literele q, w și y sunt recunoscute oficial din 1982.

Se spune „profésor” sau „profesór”?

„Profésor”. DOOM2 admitea ambele accentuări, dar DOOM3 o păstrează doar pe prima. La Academie contează DOOM3; la școli, cuvintele tratate diferit de cele două ediții nu sunt vizate.

„Regízor” sau „regizór”?

„Regízor”, cu accentul pe a doua silabă, atât în DOOM2, cât și în DOOM3. „Regizór” e o pronunție greșită, deși frecventă.

Unde verific accentul unui cuvânt?

În DOOM, unde accentul e marcat la fiecare cuvânt-titlu și la formele flexionare care pun probleme. Și DEX marchează accentul pe cuvântul-titlu.

De ce „site-ul” are cratimă, iar „leasingul” nu?

Pentru că la „site” litera finală nu se pronunță ([sait]), iar articolul nu se poate lipi direct fără să schimbe citirea. „Leasing” se termină în consoana care se și pronunță, deci articolul se atașează fără cratimă.

→

Mai departe

≡

Toate regulile de limba română

Regula, apoi grila

Verifică-te pe grile, nu pe recitire

Banca de limba română a aplicației are grile pe fiecare regulă, cu explicație la răspuns, plus testele oficiale cronometrate. Primele 40 de grile din fiecare materie sunt libere, fără abonament.

🍪 Fără cookie-uri de urmărireFolosim doar stocarea strict necesară: autentificarea, preferințele și progresul tău local. Fără analiză, fără reclame de la terți. Detalii