Unde e în tematică și ce înseamnă cuvânt de bază
În tematica 2026 a școlilor postliceale M.A.I., capitolul «I. Limba română – 40%», secțiunea «Vocabular», cere: „Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază și cuvânt derivat; familia lexicală” și „Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse”. La Academia de Poliție, Anexa nr. 5 la Regulamentul de admitere 2026, «I. Limba română – Vocabular», lista e aceeași, dar are un punct în plus: mijloacele „externe: împrumuturi lexicale”.
Vocabularul crește pe două căi. Pe cea internă, limba își face cuvinte noi din materialul ei: adaugă prefixe și sufixe (derivare), unește cuvinte (compunere) sau mută un cuvânt în altă parte de vorbire (conversiune). Pe cea externă, preia cuvinte din alte limbi (împrumut).
Cuvântul de bază e cel de la care se formează altul; cuvântul derivat e rezultatul. Noțiunile sunt relative: școlar e derivat din școală, dar e la rândul lui cuvânt de bază pentru preșcolar și școlărime. Partea comună care poartă sensul se numește rădăcină (aici școal-/școl-, cu alternanța oa/o).
Derivarea: prefixe și sufixe
Derivarea formează cuvinte noi adăugând la cuvântul de bază un prefix (înainte) sau un sufix (după). Prefixele schimbă de obicei doar sensul: neatent, necinstit, a reface, a desface, preșcolar, subofițer, străbunic. Sufixele pot schimba și partea de vorbire: din substantivul frică iese adjectivul fricos, din român, adverbul românește.
| Sufixe | Ce formează | Exemple |
|---|---|---|
| -el, -uță, -ice | diminutive | băiețel, căsuță, pădurice |
| -oaie | augmentative | căsoaie |
| -ar, -ător | nume de agent, de meserie | pădurar, grădinar, vânzător |
| -iță | feminine din masculine | doctoriță |
| -et, -ime, -iș | substantive colective | brădet, studențime, tufiș |
| -ime | nume de însușiri | agerime |
| -os, -esc | adjective | fricos, școlăresc |
| -ește | adverbe | românește |
Același sufix poate face lucruri diferite: -ime dă colectivul studențime (mulțimea studenților), dar și abstractul agerime (însușirea de a fi ager). La unele verbe prefixul și sufixul se adaugă deodată: a înnopta (în + noapte), a împăduri (în + pădure).
Testul derivatului: scoate afixul. Ce rămâne trebuie să fie un cuvânt românesc existent, iar afixul trebuie să adauge un sens recognoscibil. Ne-atent = „care nu e atent”: derivat. Neam, negoț sau a reuși nu conțin prefixele ne- și re-: „am”, „goț”, „uși” nu au legătură cu sensul lor, iar dicționarul arată că sunt cuvinte moștenite sau împrumutate ca atare.
Scrierea derivatelor
- des- / dez-, răs- / răz-: cu s înaintea consoanelor surde, cu z înaintea vocalelor și a consoanelor sonore: a desface, a descoase, a răsfoi, dar dezordine, a se răzgândi. Excepție: înaintea lui z se scrie s: a deszăpezi, a deszăvorî.
- în- + un cuvânt care începe cu n dă doi de n: a înnopta, a înnoda, a înnoi. Atenție: a înota are un singur n, pentru că nu e format din „în” + „nota”, ci moștenit din latină.
- După prefix, î rămâne î: neînțeles, reîncepe.
Compunerea
Compunerea unește două sau mai multe cuvinte (ori elemente) într-un cuvânt nou, cu sens unitar, diferit de suma părților: floarea-soarelui e o plantă, nu o floare a soarelui, iar untdelemn e ulei, nu unt. Manualele descriu trei procedee:
- alăturarea — cuvintele se scriu legat (bunăvoință, untdelemn, binefacere, atotștiutor, câteodată, cumsecade), cu cratimă (floarea-soarelui, câine-lup, nou-născut, bună-credință) sau separat (Baia Mare, prepozițiile de la, de pe, până la);
- abrevierea — din inițiale sau din fragmente de cuvinte: ONU, CFR, TAROM;
- compunerea cu elemente savante, de origine greacă sau latină (aero-, micro-, hipo- „cal”, -scop, -drom): aeroport, microscop, hipodrom. Multe au intrat în română gata formate, din franceză, dar grilele le analizează ca și compuse. Există și compuse făcute în română cu astfel de elemente: autoturism (auto- + turism).
Se formează prin compunere cuvinte din aproape toate părțile de vorbire: numerale (unsprezece, douăzeci), pronume (dumneata, oricine, fiecare), adverbe (astăzi, devreme, cândva), conjuncții (deoarece, fiindcă, deși), prepoziții (despre, dinspre, de la).
Capcana din grile: hipo- din hipodrom înseamnă „cal” și face un compus; hipo- din hipotensiune înseamnă „sub” și e prefix, deci cuvântul e derivat. Iar grupurile care conțin un substantiv sau un adverb (în jurul, în fața, de-a lungul) nu sunt prepoziții compuse, ci locuțiuni prepoziționale.
Conversiunea: aceeași formă, altă parte de vorbire
Prin conversiune un cuvânt trece în altă parte de vorbire fără să-și schimbe forma. Nu se adaugă nimic; se schimbă doar comportamentul în propoziție: primește articol, se acordă altfel, determină alt cuvânt.
| Din | În | Exemplu |
|---|---|---|
| adjectiv | substantiv | Bătrânul a sosit primul. |
| adverb | substantiv | Mi-a făcut un bine. |
| verb (participiu) | adjectiv | Ușa închisă scârțâie. |
| verb (participiu) | substantiv | Angajații au semnat. |
| verb (gerunziu) | adjectiv | un pacient suferind |
| adjectiv | adverb | Candidatul scrie frumos. |
| substantiv | adverb | Iarna schiem. |
| pronume | adjectiv pronominal | Câțiva colegi au lipsit. |
Ultimele două rânduri cer atenție. În gramatica școlară, iarna, vara, dimineața, folosite singure ca să arate timpul, sunt adverbe obținute prin conversiune; cu un determinant (iarna trecută) rămân substantive. Iar pronumele care stă pe lângă un substantiv devine adjectiv pronominal: Câțiva au lipsit (pronume), dar câțiva colegi au lipsit (adjectiv).
Testul conversiunii: compară cuvântul cu folosirea lui obișnuită. În vorbește bine, „bine” e adverb, cum a fost dintotdeauna — nicio conversiune. În mi-a făcut un bine, are articol nehotărât, deci a devenit substantiv.
Familia lexicală
Familia lexicală cuprinde cuvântul de bază și toate cuvintele formate de la el prin derivare și compunere, adică toate cuvintele cu aceeași rădăcină. Familia substantivului pădure: pădurar, pădurice, pădurean, pădureț, a împăduri, a despăduri.
Ce nu intră în familie, deși grilele îl pun des ca momeală:
- formele aceluiași cuvânt: păduri, pădurii sunt pluralul și genitivul lui pădure, nu cuvinte noi;
- neologismele care doar seamănă: judiciar amintește de a judeca și are aceeași origine latină îndepărtată, dar a intrat în română ca împrumut din franceză, deci nu face parte din familia lui;
- cuvintele din același domeniu: copac, frunză, forestier, silvic țin de pădure ca sens, dar au alte rădăcini; formează un câmp lexical, nu o familie (vezi sensul cuvintelor).
Ca să verifici un cuvânt suspect, uită-te la finalul articolului din DEX: „Pădure + suf. -ar” confirmă derivarea în română; „Din fr. …” sau „Lat. …” arată un cuvânt venit gata format.
Îmbinări libere, locuțiuni, cuvinte compuse
Tematica pune alături trei feluri de a combina cuvinte. Diferența dintre ele e cât de „sudate” sunt componentele:
Îmbinare liberă
Fiecare cuvânt își păstrează sensul și poate fi înlocuit separat: a lua o carte → a cumpăra o carte, a lua un pix. Fiecare cuvânt are funcția lui sintactică.
Locuțiune
Grup de cuvinte scrise separat, cu sens unitar, care se poartă ca o singură parte de vorbire și are o singură funcție sintactică: a lua parte = a participa. Componentele nu se pot înlocui.
Cuvânt compus
Un singur cuvânt, înregistrat ca atare în DOOM, scris de obicei legat sau cu cratimă: bunăvoință, floarea-soarelui.
| Locuțiune | Exemple | Echivalent |
|---|---|---|
| verbală | a lua parte, a-și da seama, a băga de seamă | a participa, a pricepe, a observa |
| substantivală | părere de rău, băgare de seamă | regret, atenție |
| adjectivală | (om) de seamă | important |
| adverbială | de bună seamă, din când în când | desigur, uneori |
| prepozițională | în fața, în jurul | înaintea, împrejurul |
| conjuncțională | cu toate că, din cauză că | deși, deoarece |
Pentru grile contează că locuțiunea se analizează ca un singur cuvânt: în Și-a dat seama de greșeală, „și-a dat seama” e un singur predicat verbal. Grupurile mai expresive, de tipul a trage pe sfoară (a înșela), sunt numite de obicei expresii și apar mai ales în întrebările despre sens.
Împrumuturile lexicale (cerute la Academie)
Tematica Academiei cere explicit și mijloacele externe. Împrumutul e un cuvânt preluat din altă limbă. După vechime, grilele despart două mari grupe:
| Împrumuturi vechi, din | Exemple |
|---|---|
| slavă | prieten, a iubi, drag, nevastă |
| maghiară | oraș, gând, a cheltui, neam |
| turcă | dușman, ciorbă |
| neogreacă | zahăr, a lipsi, trandafir |
Neologismele sunt împrumuturile mai noi, intrate mai ales în epoca modernă, din franceză, latină, italiană și, mai recent, din engleză: birou, șofer, a abroga, meci, fotbal, weekend. Cele mai multe s-au adaptat și se scriu după pronunția românească (șofer din franceza „chauffeur”, meci din engleza „match”). Altele își păstrează scrierea de origine (weekend), iar cum se pronunță și cum se articulează aflăm din DOOM — tema e pe pagina despre accent, alfabet și cuvintele străine.
La întrebările de tipul „câte neologisme sunt în enunț” sau „seria care conține numai împrumuturi vechi”, nu te baza pe impresie: un cuvânt „care sună vechi” poate fi neologism, și invers. Etimologia de la finalul articolului din dicționar decide.
Verifică-te
Rezolvă întâi singur, apoi deschide răspunsul.
1. Care cuvânt este derivat cu prefix: negoț, neatent, neam?
Neatent (ne- + atent = care nu e atent). „Negoț” e moștenit din latină, iar „neam” e împrumutat din maghiară; niciunul nu conține prefixul ne-.
2. Cum se formează: „a înnopta”, „a împăduri”, „studențime”, „untdelemn”?
„A înnopta” și „a împăduri” — derivare cu prefix și sufix adăugate deodată; „studențime” — derivare cu sufixul colectiv -ime; „untdelemn” — compunere prin alăturare, scris legat.
3. Câte substantive obținute prin conversiune sunt în „Tinerii au ascultat sfatul bătrânilor, iar răniții au fost duși la spital”?
Trei: „tinerii” și „bătrânilor” (adjective devenite substantive) și „răniții” (participiu devenit substantiv). „Sfatul” și „spital” sunt substantive dintotdeauna, iar „duși” face parte din predicat.
4. Care serie cuprinde numai cuvinte din familia lexicală a lui „pădure”? a) pădurar, silvic, pădurice; b) pădurar, pădurice, a împăduri; c) păduri, pădurar, forestier.
b). „Silvic” și „forestier” au alte rădăcini, iar „păduri” e doar pluralul lui „pădure”.
5. Ce este „în jurul”: prepoziție compusă sau locuțiune prepozițională?
Locuțiune prepozițională — conține substantivul „jur”. Prepoziții compuse sunt „de la”, „de pe”, „până la”, formate numai din prepoziții.
6. Scrie corect: „de(s/z)ordine”, „a de(s/z)coase”, „a î(n/nn)ota”, „a î(n/nn)oda”.
Dezordine, a descoase, a înota, a înnoda. Z înaintea vocalei, s înaintea consoanei surde c; „a înnoda” vine din „în” + „nod”, iar „a înota” e moștenit din latină, cu un singur n.
7. Care serie conține numai împrumuturi vechi? a) oraș, ciorbă, drag; b) birou, gând, meci; c) șofer, zahăr, fotbal.
a): maghiară, turcă, slavă. „Birou”, „meci”, „șofer” și „fotbal” sunt neologisme.
Întrebări frecvente
Ce diferență e între derivare și compunere?
Derivarea adaugă la un cuvânt un afix — prefix sau sufix — care nu poate sta singur („neatent”, „pădurar”). Compunerea unește cuvinte sau elemente care au sens propriu („floarea-soarelui”, „bunăvoință”, „aeroport”).
Cum recunosc un cuvânt format prin conversiune?
Forma rămâne neschimbată, dar cuvântul se poartă ca altă parte de vorbire: adverbul „bine” primește articol în „un bine”, adjectivul „bătrân” devine substantiv în „Bătrânul a sosit”, participiul „închisă” devine adjectiv în „ușa închisă”.
„Aeroport” e derivat sau compus?
Compus: e format din elementele savante „aero-” și „port”, chiar dacă a intrat în română gata format, din franceză. Grilele îl analizează împreună cu „microscop”, „hipodrom” și alte compuse de acest tip.
Ce intră în familia lexicală a unui cuvânt?
Cuvântul de bază și toate cuvintele formate de la el prin derivare și compunere („pădure, pădurar, pădurice, a împăduri”). Nu intră formele lui flexionare („păduri”), împrumuturile care doar seamănă cu el și cuvintele care țin doar de același domeniu („forestier”, „silvic”).
Împrumuturile lexicale se cer și la școlile de agenți?
Tematica 2026 a școlilor vorbește doar de „mijloace interne” (derivare, compunere, conversiune). Tematica Academiei de Poliție adaugă explicit mijloacele „externe: împrumuturi lexicale”. Neologismele apar însă și acolo, indirect: multe paronime și sinonime cerute sunt neologisme.
Mai departe
Sens de bază, secundar și figurat, sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice și câmpul lexical, cu testele care le despart în grile.
Accentul, alfabetul și cuvintele străineAlfabetul și ordinea alfabetică, dicționarul, accentul corect și variantele admise de DOOM, scrierea și pronunția cuvintelor străine.
Limba română, regulă cu regulăCapitolul de limba română din tematica 2026, pagină cu pagină: vocabular, gramatică, ortoepie și ortografie, cu capcanele din grile și exerciții.
Grile de limba românăBlocul de 40 de întrebări: acord, cratimă, plurale, paronime, numeral.